Cultură şi Educaţie, File de Istorie — mai 9, 2013 at 14:35

Ziua triplei coroane

by

10 Mai – Ziua Regalităţii, legată de trei evenimente cruciale  din istoria modernă a României

“Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială” – a rostit, la Bucureşti, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, la 10 mai 1866. Pâna la venirea comuniştilor la putere, 10 mai a fost Ziua Naţională a României.

Ziua triplei coroaneSărbătoarea se mai numea şi „Ziua Triplei Coroane”, fiind legată de trei evenimente cruciale din istoria modernă a ţării: la 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea jurămantul în faţa Parlamentului; la 10 Mai 1877 Carol I proclama Independenţa de Stat a României, iar la 10 mai 1881 România era proclamată Regat, Carol I devenind primul rege al ţării.

Puţină lume ştie că oţelul unui tun turcesc, capturat de români în 1877, în lupta de la Grivița, a fost folosit la realizarea coronei regale a României. De altfel, coroana purtată de toţi regii României este unul dintre simbolurile Regalităţii.

După abdicarea lui Cuza, în 1866, tronul Ţărilor Române este oferit de către elita politică a acelor vremuri lui Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern Sigmaringen, cunoscut mai târziu sub numele de Carol I.

Odată ce propunerea a fost acceptată, însemnele dinastiei germane îşi fac apariţia în heraldica noastră. Printre ele şi Nihil sine deo, adică Nimic fără Dumnezeu. Acesta va fi motto-ul nostru politic până la venirea comuniştilor la putere în 1947.

Cei patru regi ai României Carol I, Carol II, Ferdinand şi Mihai au folosit: coroana, fanionul, sceptrul, mantia şi blazonul pentru a-şi face simţită prezenţa în viaţa publică. Stema familiei regale a României simbolizează domnia suverană asupra ţării.

Ziua triplei coroane 1Simbolurile regalității

„Stema regală este compusă din stemele tradiţionale ale provinciilor. În centru se află un scut care cuprinde simbolul familiei de Hohentzolern. În jurul stemei mici, cu simbolurile provinciilor naţionale, se regăsesc elemente heraldice. Pe vremuri au existat mai multe proiecte de stemă a României cu o femeie sau cu delfini. Mantia de hermină, punctele reprezintă blana de hermină care apre doar într-o anumită perioadă care face trimitere la blândeţea monarhiei. Cele două coroane care fac referire la puterea statului, cei doi susţinători lei, animale alegorice ce reprezintă puterea şi pe o bandă este trecut mai jos motto-ul familie regale, NIHIL SINE DEO”, a explicat Ioan Luca Vlad, cosilierul Majestații Sale Regele.

Coroana este cel mai vizibil simbol al regalităţii. România deţine trei astfel de podoabe: Coroana Regilor, folosită de toţi regii României şi coroanele reginelor Elisabeta şi Maria cu propriile versiuni.

„Prima coroană a României a fost a lui Carol I şi a fost confecţionată din oţelul unui tun turcesc, confiscat de ostaşii români în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). Coroană este de oţel confecţionată la aresanalul aramatei şi a fost folosită la încoronarea regelui Carol I la 10 mai 1881 la Palatul Regal din București. În mod normal, ea este transmisă din generaţie în generaţie. În România, coroana a fost făurită pentru Carol I şi apoi a fost transmisă şi celorlalți regi. Coroana reginei Elisabeta seamnănă puţin cu coranele soţiile domnitoriilor din principatele române, dovedind astfel continuitatea poporului român. Corona Reginei Elisabeta este o miniatură a coroanei Regelui Carol I, dar confecționată din aur”, a povestit Sandra Gatejanu, director de protocol de la Casa Regală.

Coroana de două kilograme a Reginei Maria: aur și pietre prețioase

Regina Maria, personalitate puternică cu gusturi rafinate, şi-a pus amprenta şi în proiectul coroanei sale. Comandată la o casă de bijuterii din Paris, dar realizată cu aur de la Roşia Montană, podoaba este o adevărată operă de artă: braţe în forma petalelor de crini, pandantive laterale (un accesoriu neobişnuit pentru o coroană regală), pietre preţioase, dar şi semi-preţioase, pentru că suverana le considera interesante şi expresive. A costat aproape 65.000 de franci şi cântăreşte aproape două kilograme.

coroana reginei mariaCarol I şi urmaşul sau, Carol al II-lea, militari de carieră, au folosit la ceremonii bastonul de mareşal. Regele Ferdinand este primul la care apare simbolul buzduganului.

„Buzduganul Regelui Ferdinand este confecţionat din aur şi are şi pietre preţioase care au fost achiziţionate dintr-o subscripţie publică. Poporul a vrut să facă acest cadou regelui. În partea superioară există şi patru figuri alegorice, cele patru Românii: Regatul Vechi, Transilvania, Basarabia şi Bucovina, iar în partea superioară se află capul acvilei cruciate. Mantia regală a fost folosită pentru încoronarea regelui Ferdinand şi a Reginei Maria în urmă cu 90 de ani. Matia regelui Ferdinand este din mătase roşie şi este brodată cu fir de aur şi are un guler de hermină”, a mai spus Gatejanu.

Reguli ale Monarhiei

Cifrul reprezintă o emblemă personală a tuturor membrilor unor dinastii.

Un fanion arborat pe o clădire, tren sau maşină indică prezenţa unei feţe regale în acel loc.

În Palatul Elisabeta din București, ca în orice reşedinţă regală din lume, se respectă „ordinea de precădere”. O lege ierarhică ce anunţă cine este cel mai important membru ce se află în Palat, prin intermediul steagului înălţat.

Astăzi, în România, puţine lucruri mai reprezintă ceva pentru noi. Monarhia a reuşit însă să-şi păstreze intacte simbolurile de 130 de ani.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.