Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — ianuarie 6, 2014 at 23:06

Ziua de Sfântul Ion este una de veselie, Sfântul Ion era o zi specială pentru femei

by

Femeile se adună după slujba la ieşirea din biserica şi îi “iordaneau” pe bărbaţi, cerând bani fiecăruia, după posibilităţi…se pare că obiceiul se păstrează şi azi.

iordanitul-femeilorÎn fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Inaintemergatorul Domnului”). Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului.

Aproape 2.000.000 de români, printre care şi eu, poartă numele Sfântului Ioan

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).

Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-şi mai facă simţită prezenţa.

Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii.

Se zice că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

În unele zone există obiceiul “Iordanitului”. Tinerii stropesc cu agheasmă luată în ziua de Bototeaza toţi oamenii care au participat la slujba de Sf. Ion. “Iordanitii” trebuie să-i rasplateascaa pe tineri cu bani. În ziua de Sf. Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă pentru a fi ferit de boli tot anul.

Ziua de Sf. Ion este considerată şi “Ziua furcii”, ziua în care femeile îşi reiau treburile zilnice.

Într-o veche tradiţie românească, Sfântul Ion era o zi specială pentru femei, care se credeau cu această ocazie mai “ţări” decât bărbaţii, lăsându-şi uneori nemâncaţi consorţii, pentru a se aduna între ele într-o “petrecere a nevestelor”, numită “Iordănitul femeilor“, asezonată cu mâncare şi băutură din belşug.

După ce se ospătau şi beau, începeau a se “iordăni”, adică a cânta, dansa şi chiui toată noaptea. Spre dimineaţă, ieşeau pe uliţe şi ameninţau bărbaţii întâlniţi că îi vor duce la rău şi îi vor aruncă în apă dacă nu se răscumpărau cu o vadră de vin.

În alte zone folclorice, femeile obişnuiau a merge din casă în casă şi a-i udă pe toţi cei întâlniţi. Într-un obicei asemănător, “Ciurică”, femeile se adună după slujba la ieşirea din biserica şi îi “iordaneau” pe bărbaţi, cerând bani fiecăruia, după posibilităţi, cu suma adunată organizând către seară o petrecere de la care erau excluşi bărbaţii.

În obiceiul “Iordanelii”, flăcăii aşteptau să iasă oamenii de la biserica şi îi luau pe fiecare în braţe , aruncându-i, cu chiote, de trei ori în sus, după care îistropeau cu ageazma dintr-o căldăruşă dată de preot. Cu banii primiţi de la cei “onoraţi” în acest fel, făceau un chef seară, neuitând să dea o parte din câştig, împreună cu un  purcel sau o pasăre, preotului .

Toate aceste tradiţii adevereau superstiţia populară potrivit căreia ziua de Sfântul Ion este una de veselie, oamenii ce nu se bucurau cu acest prilej fiind sortiţi să fie trişti tot restul anului.

la-multi-ani-ioaneÎn unele regiuni, Sfântul Ion era considerat ocrotitorul pruncilor, el ferindu-i de rele şi, mai ales, având grijă să nu moară nebotezaţi. Nu întâmplător, pe 7 ianuarie există obiceiul de a se face o aşa- zisă “masă a moaşei” satului. Moaşă colindă pe la “nepoate”, mamele pe care le ajutase la născut, pentru a le chema la petrecere. Fiecare femeie aducea câte un plocon, iar moaşă rupea dintr-un colac pregătit special pentru această ocazie, împărţind câte o bucată care, în funcţie de formă şi mărime,era văzută de fiecare femeie că o prevestire asupra faptului dacă va mai avea sau nu copii, fete sau băieţi.

La meniul de Sfântul Ioan şi Bobotează poţi adaugă următoarele feluri de mâncare:

  • Salată de boeuf
  • Friptură de porc
  • Sarmale în foi de varză
  • Medalion de porc
  • Somon cu legume la grătar
  • Ouă umplute
  • Aperitive pe baza de aluat uşor de preparat
  • Şuncă specială de Crăciun, glazurată cu arţar
  • Plăcintă cu dovleac

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page