Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — septembrie 13, 2017 at 20:22

Ziua Crucii: Tradiții și obiceiuri

by

În tradiția populară, se spune că în această zi incepe cu adevărat toamna și se termina vara. Ziua Crucii, așa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, prin rugăciune și prin praznice. Credincioșii postesc pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru ca bunăstarea să se păstreze în casele lor.

ziua cruciiÎn calendarul popular, sărbătoarea este numită Cârstovul Viilor (pentru că atunci începe culesul viilor) și Ziua Șarpelui. Denumirea de Cârstov provine din vechea denumire slavonă – Krestovu deni (adică Ziua Crucii), iar sărbătoarea Culesului viilor este frecventă în zonele deluroase, în cele sudice, precum și în cele viticole. În ziua praznicului, în aceste ținuturi se dă startul culesului viilor.

Cealaltă denumire a sărbătorii, Ziua Șarpelui, este întâlnită în toate zonele rurale din țară. Prin tradiție, se crede că, din această zi, șerpii și toate reptilele se adăpostesc în ascunzișuri subterane și hibernează timp de șase luni, până în primăvara următoare, în ziua de 17 martie. La acea dată este sărbătorit Cuviosul Alexie care, în calendarul popular, este considerat patronul tuturor viețuitoarelor care au hibernat începând cu data de 14 septembrie.

Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte; de toartă cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepene, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

De Ziua Crucii, începe și culesul viilor în multe zone viticole din țară. Mai există obiceiul ca preotul din parohie să sfințească via și butoaiele cu vin, pentru ca gospodarul să se bucure și anul viitor de o recoltă bogată. Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși. Ei sunt păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”.

În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfânta Maria Mică. Tot acum, se adună ramuri de alun din păduri. Se spune că atunci când sunt recoltate de Ziua Crucii, aceste ramuri primesc puteri miraculoase și sunt folositoare fântânarilor care vor să descopere noi izvoare subterane.

struguriÎn tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiran și cimbru sunt considerate plante magice. În ziua praznicului, aceste plante se sfințesc la biserică. Florile de busuioc sfințite în această zi alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți.

De Ziua Crucii, în gospodăriile în care pomii nu mai au rod se face un ritual cu efect curativ. de ramurile acestor pomi se leagă cruci împletite din tulpini de busuioc sfințit la biserică și din tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni, pentru ca rodul să se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.

Monedele sfințite la marele praznic împărătesc, păstrate alături de o cruciuliță în portofel, aduc belșug și spor în munca de fiecare zi a credinciosului care respectă obiceiul.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

error: Content is protected !!