Mâncare şi Băutură — decembrie 19, 2015 at 17:13

Vinul ca argument pentru cunoaștere

by

Dragostea pentru vinurile şi filosofia din Bordeaux au fost pentru Karl Hauptmann (foto) o idilă de lungă durată, amplificată de prietenia sa cu Stephan von Neipperg, preşedinte al asociaţiei de producători din Bordeaux şi proprietar de crame renumite: La Mondotte, Château-Canon- La Gaffelière, Clos de l’Oratoire şi altele, precum şi partener de afaceri la Château d’Aiguilhe. Această dragoste a dat fruct în Bulgaria prin vinurile ENIRA, în China prin vinurile produse de Château Nine Peaks și în România prin vinurile ALIRA.

În România, echipa oenologică este una internaţională: Marc Dworking e un consultant francez cu peste 30 de ani de experienţă, Nicola Centonze e un tânăr oenolog italian cu experienţă internaţională, iar Darius Pripon e un român cu stagii de perfecționare în crame din Franța și România și un masterat în oenologie obținut la Universitatea Politehnică din Valencia, Spania.

„Echipa noastră, ca și Dobrogea, este una internațională: români, nemți, italieni, francezi, turci. Pentru că vinul nu poate fi conceput decât ca un suport de cultură și ca un argument pentru cunoaștere, ALIRA reflectă în vinurile sale acea Dobroge cu vocație certă pentru cosmopolitism, care merită să fie cunoscută și savurată!” afirmă Ghenadie Bobeică, coproprietar și director general al cramelor.

Numele ALIRA vine de la cele două localități constănțene: Aliman, unde se află via, a dat ALI, iar Rasova, unde va fi următoarea etapă de dezvoltare, a dat RA. Ghenadie Bobeică își amintește că, între 2005 și 2006, au răscolit toată România căutând un loc în care să merite să investească în vie și în vin. La momentul acela, nu existau instrumente de finanțare potrivite pentru un start-up în domeniu, așa că investiţia din surse proprii în vie şi cramă a constat în crearea şi întreţinerea plantației, alături de achiziționarea de echipamente de întreţinere şi de vinificație, și se ridică până în prezent la peste 9 milioane de euro. „Întrucât băncilor le lipsește înțelegerea procesului de dezvoltare a unui brand de vin, finanțarea a fost și este susținută de acționari”, spune directorul general.

Cert este că în 2009 rodeau primii butuci de Merlot, și nu oricum, ci „dând naștere unui vin care a reușit rapid să devină vedetă”, vorbim despre ALIRA Merlot 2009, și să facă „un adevărat spectacol de piață în România”.

Recoltarea manuală și selecția „bob cu bob”

Cei de la ALIRA au mare grijă de calitatea strugurilor care vor ajunge în cramă. În opinia managementului, ALIRA e un vin bun la un preț corect, iar un vin bun necesită o selecție extrem de riguroasă. În 2010, de exemplu, producția a fost redusă de la 3,5 tone la hectar la 0,5. „O astfel de selecție nu face producția respectivă sustenabilă financiar, dar este o investiție în brand și în respectul iubitorilor de vin.”

În primii ani nu s-au folosit nici barrique-uri noi (butoaie de stejar de 225 de litri), pentru că ar fi interacționat prea violent cu vinul provenit din viile tinere. În schimb, au fost aduse butoaie de „a doua trecere” din Margaux, Saint Emilion şi alte mari podgorii din Franța, de la producători ca Château Margaux, La Mondotte și alții, pe care oenologul Marc Dworkin îi cunoștea personal și cu care avusese deja experiențe bune.

Printre lucrurile care îi diferențiază de alți producători ar fi reducerea recoltei din vie la doar circa 6 tone pe hectar, recoltarea manuală în lădiţe mici, selecţia în vie şi în cramă – desciorchinarea fără zdrobirea bobului, selecţia manuală bob cu bob –, maturarea la rece şi o experienţă de peste 30 de ani în cupajarea vinurilor. Arta de a face vin se bazează, poate mai mult decât altele, pe consecvență și pe crearea unei tradiții. După sortarea manuală, atentă, în vie și cramă, începe vinificarea; împreună cu maturarea la barrique, procesul poate dura, pentru vinurile din gama superioară, chiar și doi ani. „Cu excepţia rosé-ului, acum oferim iubitorilor de vin producţia din 2010. Astfel de proiecte necesită un timp lung pentru a deveni profitabile”, comentează Ghenadie Bobeică.

„Am instituit o regulă din a face lucrările din vie cu oamenii locului şi ne mândrim cu acest lucru. Recunoaştem că este dificil, dar este un efort asumat de noi”, declară administratorul cramelor. Soiurile plantate la Aliman sunt Merlot, Cabernet Sauvignon şi nelipsita Fetească Neagră. „Primele două sunt o forță de exprimare, ultimul reprezintă semnătura de identitate românească.”

vita de vieCreșterea brandului, o provocare în sine

După ce ajunge în sticlă, orice vin bun are parte de provocarea de a fi prezentat cunoscătorilor și iubitorilor de vin. „În timpul scurt de când suntem pe piață (de la sfârșitul anului 2011) am reușit să facem multe vinuri cunoscute iubitorilor de vin bun atât în România, cât și în străinătate. Recunoașterea calității este reflectată în palmaresul de medalii şi distincții obținute atât pe plan local, cât și internațional”, afirmă Ghenadie Bobeică. Spuneam că un vin de referinţă din prima recoltă a viei de la Aliman este chiar Merlotul din 2009, urmat de ediţia 2010; apoi de Tribun 2011 – primul vin cu toate cele trei varietăţi: Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet Sauvignon –, dar și de Feteasca Neagră din 2011, „excepţională și epuizată prea repede”, precum și de remarcabila gamă Grand Vin din 2011 – selecţia de top a oenologului. La acestea se adaugă recent lansatul Concordia 2012 – o „înţelegere perfectă” dintre Feteasca Neagră şi Cabernet-ul Sauvignon, din struguri care „au călătorit împreună din prima zi de recoltare”.

În opinia acestui proprietar de cramă, producătorii români depun un efort serios de promovare a brandului de ţară, dar, spre deosebire de alte țări, fără susţinerea guvernului. ALIRA şi-a autofinanţat participarea la multe dintre târgurile internaţionale, chiar şi atunci când statul nu a onorat rezervările anterioare (la Vinexpo Bordeaux din 2015, de exemplu). Vremea secetoasă nu a afectat producţia din 2015, care este, în opinia sa, probabil cea mai bună din istoria lor scurtă, de la primii struguri recoltaţi în 2009. Directorul e optimist şi speră ca volumul şi calitatea producţiei să crească odată cu maturarea viei şi că vor ajunge la un moment dat la o producție de 400.000 de sticle de vin pe an.

Ca şi vinurile din Bordeaux, vinurile ALIRA necesită, în medie, doi ani de maturare până la îmbuteliere şi o perioadă de maturare la sticlă. În prezent, producătorul exportă peste 60% din vin și intenționează să crească exporturile la peste 80%.

În 2006, Dr. Karl Heinz Hauptmann și oenologul Marc Dworkin au decis să planteze 80 de hectare de viță-de-vie, soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră, pe terenurile de la Aliman, un ținut în care soarele Dobrogei și Dunărea Veche fac cea mai bună alianță pentru cultivarea viței. Interesul lor a fost aprins de „terroir_ul” de Aliman, cu amestecul său complex de caracteristici speciale de climă, geologie și geografie.

În 2007-2008 dealurile cândva pustii au renăscut. La sfarșitul lunii septembrie 2009, primele 20 de hectare aflate pe rod au oferit struguri care au întrunit exigențele lui Marc Dworkin, renumitul oenolog francez. Din ei s-a obținut vinul numit Alira, ca un tribut adus localităților Aliman și Rasova, în apropierea cărora s-au plantat noile vii.

Articol relatat de portalul  cariereonline.ro/articol/vinul-ca-argument-pentru-cunoastere

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.