Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — aprilie 19, 2015 at 12:33

Tradiții și obiceiuri în Duminica Tomii și de Paştele Blajinilor

by

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletul morţilor în Calendarul Popular. În Duminica după Paști, Mântuitorul S-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oara după Înviere. Pentru că Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fără nici o îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede.

Duminica TomiiConform tradiției din popor, în lunea care urmează duminicii Tomei se sărbătorește Paștele Blajinilor. În zonele rurale, oamenii mai folosesc si denumirea de Rohmani când se referă la Blajini. Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor.

Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, dincolo de lumea vazută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, în Sorbul Pământului, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

În această zi, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.Tot în această zi nu se pomenesc doar morții cunoscuți, pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al stramosilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. De asemenea, se obișnuiește ca fiecare femeie să aducă cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Ștergarul este oferit preotului care urmează să citească pomelnicele.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page