Cultură şi Educaţie, File de Istorie — februarie 4, 2014 at 01:12

Tot ce se poate da, se poate deopotrivă lua.

by
Oamenii sînt atît de smintiţi şi uită atît de uşor care le este capătul spre care îi împinge fiecare zi ce trece, încît se minunează cînd pierd ceva – ei, care într-o zi vor pierde totul.
seneca
Toate bunurile peste care socoteşti că eşti stăpîn, le ai cu tine, dar nu sînt ale tale; nu există nimic sigur pentru cel ce este nesigur, nimic veşnic şi care să dureze pentru cele ce este trecător. Este de neocolit, deopotrivă, să-ţi pierzi viaţa şi să-ţi pierzi bunurile şi, dacă înţelegem cu adevărat, tocmai aceasta este mîngîierea. Învaţă să pierzi totul cu împăcare: trebuie să murim.
Ce ne poate fi de folos pentru a înfrunta aceste pierderi? Iată ce: să ne amintim de bunurile pierdute şi să nu le lăsăm să ne văduvească de roadele ce au venit din acelea. Ne-a fost luată stăpînirea asupra lor, nu faptul de a le fi avut în stăpînire.Este cu adevărat un nerecunoscător cel care, atunci cînd pierde ceva, nu se simte îndatorat pentru că l-a avut. Cînd soarta ne răpeşte un bun, ne lasă totuşi roadele folosirii lui, numai că noi îl pierdem cu totul plîngînd fără rost după el. Spune-ţi singur: „Niciunul dintre relele acestea ce par înfricoşătoare nu este de netrecut.” Atîţia oameni au înfrînt ba un rău, ba altul: Mucius a înfrînt focul, Regulus, tortura, Socrate, otrava, Cato, moartea impusă sieşi cu sabia: să fim şi noi învingători peste ceva.

Pe de altă parte, aceste bunuri care, frumoase şi rodnice în aparenţă, ademenesc mulţimile, au fost adesea privite de uni cu dispreţ . Tatăl lui, Sextius, care prin rangul naşterii ar fi trebuit să-şi înceapă cariera politică, a respins însărcinările şi nu a primit însemnele senatoriale pe care i le oferea Iulius Caesar: înţelegea că tot ce se poate da, se poate deopotrivă lua.
Să împlinim şi noi vreo faptă plină de curaj, să devenim pildă pentru alţii.De ce să ne înclinăm? De ce să fim disperaţi? Tot ceea ce a fost cu putinţă să se împlinească în trecut, se poate face şi astăzi, numai să ne păstrăm spiritul pur şi să trăim respectînd firea; cine se îndepărtează de ea, va fi robul spaimei, al dorinţelor şi al întîmplării. Este cu putinţă întoarcerea la calea cea dreaptă, este cu putinţă regăsirea întregului: să-l redobîndim, ca să putem îndura orice suferinţă a trupului şi să-i spunem sorţii: „ai de-a face cu un om adevărat: dacă vrei să învingi, caută un altul.” Ramîi cu bine.

Seneca.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page