Editoriale — aprilie 21, 2013 at 20:21

Tendinţe nebăgate în seamă în 2012

by

worldAr fi util să uitaţi pentru o clipă de Ponta şi Băsescu, de summiturile UE, de alegeri şi criză? În lume se mai întâmplă şi alte lucruri. România nu este buricul pământului şi nici UE. Presa românească dă importanţă evenimentelor din SUA, Rusia, UE şi cam atât. Revista americană Foreign Policy prezintă câteva evoluţii ignorate de anul acesta, care ar putea ţine prima pagină în 2013.

1.Duşmanii de moarte India şi Pakistan, uniţi prin afaceri

Este bine cunoscută rivalitatea dintre cele două state nucleare în privinţa Kashmirului sau faptul că India a învinovăţit Pakistanul pentru atentatele teroriste devastatoare care au avut loc la Mumbai în 2008. Anul acesta cele două state vecine au realizat însă că tensiunile politice din relaţia bilaterală este dăunătoare pentru afaceri. Nivelul volumului de schimburi comerciale al Indiei cu Pakistanul era în 2009 de doar 1%, iar India reprezenta doar 1,7% din comerţul Pakistanului cu alte state.

În plus, până nu demult exista un singur punct vamal pe graniţa de 2897 de km. Şi aici vine schimbarea. Volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a crescut de 9 ori, la 2,7 miliarde de dolari, în perioada 2004-2011 şi va mai spori după semnarea mai multor acorduri comerciale în septembrie. Potrivit estimărilor unor surse din industria indiană, comerţul bilateral va atinge 8 miliarde de dolari în următorii doi ani.

Ca parte a apropierii economice, Pakistanul a scos de pe lista neagră sute de produse indiene care erau interzise din motive de securitate, iar India a promis să reducă taxele pe importurile de produse pakistaneze. Mai mult, Pakistanul s-a angajat să acorde Indiei acelaşi statut ca şi celorlalţi parteneri comerciali. De partea sa, New Dehli a uşurat condiţiile pentru obţinerea vizelor de către cetăţenii pakistanezi.

Ca parte a apropierii economice, Pakistanul a scos de pe lista neagră sute de produse indiene care erau interzise din motive de securitate, iar India a promis să reducă taxele pe importurile de produse pakistaneze. Mai mult, Pakistanul s-a angajat să acorde Indiei acelaşi statut ca şi celorlalţi parteneri comerciali. De partea sa, New Dehli a uşurat condiţiile pentru obţinerea vizelor de către cetăţenii pakistanezi.

2. Brazilia devine destinaţie de imigraţie

Cu o creştere economică tot mai susţinută în ultimii ani, Brazilia atrage tot mai mulţi sud-americani, asiatici şi europeni. Şi expaţii se întorc acasă din SUA pentru a căuta un viitor mai bun. Iar criza din Europa îi trimite şi pe foştii stăpâni coloniali să lucreze în fosta colonie. Astfel peste 50.000 de portughezi au luat viza pentru a pleca la muncă în Brazilia între ianuarie 2010 şi iunie 2011.

Cu aproximativ 2 milioane de cetăţeni străini cu domiciliu legal în Brazilia şi peste 600.000 de imigranţi ilegali, Brazilia se confrunta cu o mare provocare politică. Pe de-o parte, din punct de vedere economic, ţara duce lipsă de forţă de muncă calificată – 200.000-400.000 de oameni în domenii precum petrol, minerit şi tehnologie. Dar chiar dacă rata şomajului este de doar 6%, opinia publică nu este favorabilă primirii unui număr mare de imigranţi necalificaţi. Iar numărul haitienilor care trec ilegal graniţa cu Bolivia este în creştere, după ce Brazilia a redus numărul de vize de lucru pentru această ţară.

3. Eschimoşii vor să profite de bogăţiile Arcticii

Topirea gheţii din Arctica a deschis competiţia între SUA, Canada, Rusia şi China pentru resurse de petrol, de gaz şi de minereu. Dar inuiţii, în calitate de locuitori băştinaşi ai Arcticii, vor să participe şi ei la modelarea viitorului regiunii şi să profite de bogăţiile ei.

În ultimii ani, cei 160.000 de eschimoşi care trăiesc în Alaska, Canada, Groenlanda şi Rusia au acţionat tot mai uniţi prin ONG-ul Inuit Circumpolar Council. În Canada, inuiţii şi-au asigurat controlul politic asupra teritoriului lor. În plus, ei s-au opus unor proiecte de foraj care ar fi putut dăuna mediului şi le-ar fi stricat modul tradiţional de viaţă. Recent însă atitudinea lor s-a schimbat. În luna martie, guvernul inuit din Labrador, Canada, a ridicat interdicţia care viza extracţia de uraniu. Iar alţi eschimoşi caută acum pe Wall Street investitori pentru proiecte de extragere a aurului, a argintului, cuprului, zincului şi diamantelor.

În Groenlanda, unde inuiţii reprezintă aproape 90% din populaţie, marile rezerve de metale rare care devin accesibile odată cu topirea gheţii şi gazele exploatate de britanici i-ar putea ajuta pe băştinaşi să se separe de Danemarca.

4. Call-center-urile nu mai sunt monopol indian

Dacă indienii cu înalte calificări erau preferaţi pentru joburi de suport tehnic şi de relaţii cu clienţii, anul acesta mai mulţi filipinezi decât indieni lucrează în call-center-uri. Avantajul lor este că costurile de producţie în Filipine sunt mai mici, iar clienţii americani înţeleg mai bine engleza vorbită de aceştia.

Şi Brazilia, Mexicul şi Vietnamul şi câteva ţări din Europa de est taie tot mai mult din cota de piaţă a Indiei în sectorul de outsourcing, care a scăzut de la 80% la 60%. România ar putea fi şi ea considerată o ţară a call-center-urilor. Doar avem mulţi tineri care vorbesc cel puţin o limbă străină, engleza, dacă nu şi franceză, germană, spaniolă sau italiană. Mai mult, agenţii din call-center-urile din România sunt plătiţi mult mai puţin ca în străinătate. Aşa că tot mai multe companii aleg să facă outsourcing în România: telemarketing, suport IT, de toate. În schimb, giganţi ai outsourcing-ului indian precum Infosys şi-au redus numărul de angajări de la 45.000 anul trecut la 35.000 anul acesta.

5. Hong Kong-ul ”recidivează

Chiar dacă face parte din China, Hong Kong-ului i s-a permis să păstreze un sistem politic şi economic mai deschis. Dacă acest aranjament a funcţionat relativ bine din 1997 încoace, în 2012 el a fost pus puternic sub semnul întrebării. Un sondaj realizat de University of Hong Kong a arătat că doar 16,6% dintre rezidenţi se identifică drept chinezi, cel mai redus număr de după 1997. Naţionalismul s-a exacerbat şi mulţi locuitori din Hong-Kong deplâng că femei gravide din China vin să nască în Hong Kong astfel încât copii lor să obţină permisele de rezidenţă.

Mai mult, în septembrie, 100.000 de locuitori ai metropolei au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva unui plan şcolar impus de Beijing legat de ”educaţia morală şi naţională”. Acesta era menit să promoveze patriotismul chinez şi importanţa unui regim autoritar comunist, dar locuitorii din Hong-Kong l-au perceput ca pe o încercare de a spăla creierul copiilor şi de a reduce nivelul şcolilor din oraş care sunt unele dintre cele mai bune din lume.

China s-a ocupat anul acesta mai mult de insulele Senkaku-Diaoyu, pe care şi le dispută cu Japonia, ignorând problema Hong-Kong-ului, care ar putea exploda în 2013.

6. Ciprul devine insula de vacanţă a ruşilor

După ce principalele sale bănci au împrumutat peste 5 miliarde de euro guvernului grec, Ciprul a trebuit să ceară bailout-ul UE. Iniţial Nicosia s-a adresat Moscovei pentru a obţine ajutor, trezind suspiciuni. Rusia a dat Ciprului un împrumut de 3,1 miliarde de dolari în 2011 şi a impus mai puţine condiţii aparent decât UE, al cărui ajutor implică măsuri de austeritate. Dar semnele de întrebare legate de influenţa ruşilor în Cipru rămân. Preşedintele cipriot comunist Demetris Christofias este foarte prorus şi în politica externă şi un critic al NATO. Iar oamenii de afaceri ruşi continuă să investească puternic în insulă mai ales în staţiuni turistice precum Limassol.

7. Petrolul din Africa Centrală stă să explodeze

Potrivit estimărilor, câmpurile petrolifere din regiune ar conţine 6 miliarde de barili, cu o valoare de 28 de ori mai mare decât întregul PIB al ţării. Regiunea bogată în petrol este însă situată chiar în provincia North Kivu, măcinată de ani de zile de un conflict între guvern şi rebelii Tutsi. În plus, există o dispută între RD Congo şi vecina Uganda referitoare la demarcaţia graniţei, care a rămas în suspensie după ciocnirea militară din 2007.

Descoperirea de noi resurse nu va face decât să încurajeze grupurile secesioniste şi să realimenteze aceste dispute legate de graniţe, avertizează experţi de la Internaţional Crisis Group.

8. Insula disputată de Emiratele Arabe Unite şi de Iran

Atât Iranul cât şi Emiratele Arabe Unite revendică suveranitatea asupra insulei Abu Musa din Golful Persic, pe care trăiesc 2000 de oameni, şi asupra altor două insule nelocuite din apropiere. Dacă iniţial şeicii emiratezi deţineau controlul asupra insulei, iar Iranului i se permitea să păstreze trupe acolo, acum Abu Dhabi acuză Teheranul că şi-a sporit semnificativ efectivele militare de pe insulă şi a construit un aeroport. Cu locaţia sa strategică în apropiere de intrarea în strâmtoarea Hormuz, Abu Musa a fost vizitată de preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad care a declarat că are documente care dovedesc că ”Golful Persic este persic”. Ca reacţie, guvernul din Abu Dhabi şi-a retras ambasadorul din Iran şi s-a adresat Curţii Internaţionale de Justiţie.

Emiratele Arabe Unite rămân cel de-al nouălea cumpărător de arme din lume iar această înarmare puternică se explică şi din motivul percepţiei unei ameninţări iraniene. De partea cealaltă, Teheranul încearcă să distragă atenţia populaţiei de la problemele economice cu care se confrunta ţara.

Acestea sunt desigur ştiri pe care nu le veţi găsi în presa românească de anul acesta. Sunt şi greu de comentat având în vedere distanţa uriaşă care ne desparte – nu doar geografică, ci şi culturală. Dar dacă v-aţi săturat de Antena 3, de Realitatea, în general de actualitatea românească şi europeană sau de modul cum e prezentată, puteţi să aruncaţi un ochi şi pe ce se mai întâmplă prin lume. Veţi găsi întotdeauna alte ştiri interesante şi ignorate de mass media mainstream.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.