Dezvoltare durabilă, Dezvoltare rurală — iulie 29, 2013 at 10:11

Studiul de zona, instrument de cercetare si prognoza pentru dezvoltarea institutionala a GAL-ului Valea Mostistei

by

leaderGAL-ul Valea Mostistei va aduna in curand un an de existenta pe piata iar scopul infiintarii sale a fost acela de a gestiona corespunzator resursele financiare puse la dispozitie de U.E. conform metodologiei programului LEADER. In contextul in care in aceasta perioada de timp s-a produs o dezvoltare institutionala ingreunata insa de lipsa unor resurse , rezultatul activitatii a fost supus unui porces de monitorizare si evaluare din punct de vedere al eficientei si al eficatitatii pentru a se stabili nivelul de performanta atins. Necesitatea efectuarii unui studiu de piata din acest punct de vedere a aparut ca urmare a lipsei de mecanisme si instrumente proprii care sa permita un proces de evaluare interna a activitatii din GAL. Daca la data intocmirii acestui studiu exista depus si evaluat un singur proiect, (numarul proiectelor aprobate fiind unul din principalii indicatori de evaluare) nevoia de a identifica cauzele acestei situatii a devenit una prioritara. Studiul intocmit a avut la baza metoda de cercetare sociologica in cadrul careia modelul cauzal a construit suportul de cercetare. Orice explicatie cauzala este compusa din doua elemente distincte: un enunt cauzal si un model explicativ al procesului de producere a efectului de catre cauza. Aceste aspecte au fost explicate in partea introductiva a studiului. Conform procentelor rezultate ca urmare a raspunsurilor la intrebari un set de cauze care au determinat un anumit tip de efecte au rezultat, iar ele trebuie analizate cu seriozitate. Elementele de imbunatatire a calitatii activitatii GAL-ului trebuie sa tina cont de aceste realitati si sa constituie o prioritate pentru viitoarea perioada de functionare a GAL-ului. GAL-ul trebuie sa-si revizuiasca managementul si sa-l centreze pe nevoile existente in piata. GAL-ul trebuie sa asigure o mai buna transparenta in procesul decizional materializand efectiv principiul specific de luare a deciziilor de “jos in sus”. GAL-ul trebuie sa functioneze ca un sistem unitar flexibil adaptat la nevoile beneficiarilor. Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare poate deveni un instrument de analiza si imbunatatire a activitatii. Raspunsurile la intrebari mai dovedesc si faptul ca in zona de reprezentativitate a GAL-ului, in parteneriatul publicprivat creat initiativa si decizia se doreste a nu fi subordonate factorului administrativ, GAL-ul trebuie sa armonizeze interesele tutror partenerilor cu strategia de dezvoltare a teritoriului.

Există desigur riscuri şi costuri asociate oricărui plan de acţiune, dar acestea sunt incomparabil mai mici decât riscurile pe termen lung ale lipsei comfortabile de acţiune.

John Fitzgerald Kennedy 

Viziune

Microregiunea Valea Mostistei, utilizand resursele si metodologia programului LEADER,  va asigura locuitorilor sai pana in anul 2020 un standard de viata corespunzator, prin implementarea procesului de dezvoltare rurala durabila, bazat pe dezvoltarea de capacitati locale si pe valorificarea superioara a resurselor naturale existente.

Microregiunea va reprezenta memoria vie a culturii si a traditiilor din zonă.

Misiune

GAL-ul Valea Mostistei va fi cel mai important furnizor de consultanta, informatii, metodologii si proiecte de dezvoltare rurala din microregiune, investind în crearea unei echipe dinamice şi entuziaste, specializată pe servicii diverse de cel mai înalt nivel din domeniul dezvoltarii rurale, sustinute de programul LEADER, bazându-se pe resursele oferite de acesta. Va deveni astfel un etalon de calitate, performanta, eficienta si eficacitate, conform viziunii formulate.

Cadru genereal al elaborarii studiului

Descrierea partilor interesate

Metodologia programulul LEADER, (axa IV din PNDR), spiritul acestuia, abordarea conceptuala specifica, genereaza constituirea unei retele parteneriale, in care se intrepatrund si se armonizeaza  dezideratele  diferitilor stakeholders, actori locali, animati de oportunitatile de finantare, si nu numai, existente in GAL.

In momentul in care s-a constituit Planul de Dezvoltare Locala (PDL), in cadrul analizei efectuate au fost indentificati stakeholdersi care sa participe la procesul decizional bottom-up ( de jos in sus), dar in acelasi timp sa constituie zona principala de directionare a resurselor financiare existente in masurile, si in protofoliul de proiecte aferent PDL.

În relaţia cu planul strategic existent se împletesc interesele  – mai mult sau mai puţin bine definite – ale unui număr mare de actori locali.

Daca am analiza, tinand cont de criteriul de reprezentativitate, am constata faptul ca mediul privat, format din structurile asociative si mediul de afaceri detine o pondere de 76% din parteneriat. Diferenta de 24% o detinde administratia publica locala (APL). Din acest punct de vedere se identifica in mod cert indicatorii relevanti de reprezentativitate si decizie pe care studiul nostru ii va urmarii si ii va respecta cu strictete. Aceasta este prima forma de stratificare a sistemului denumit GAL.

Mediul privat este principalul beneficiar al proiectului şi al PDL-ului. El este format din reprezentantii mediului de afaceri si din reprezentantii structurilor asociative de tip ONG(asociatii,fundatii,etc.), asociatii sportive, structuri religioase, grupuri de initiativa,  lideri formali si informali, etc. . APL-urile impreuna cu scolile, institutiliile de sanatate publica reprezinta interesele autorităţilor administraţiei publice locale, care se prezumă că reflectă interesele comunităţilor locale rurale.

Comunităţile rurale sunt numeroase şi eterogene din punctul de vedere al stadiului de dezvoltare, dinamicii, potenţialului, aspiraţiilor, priorităţilor. Statistic parteneriatul este reprezentat astfel: –  din total 103 parteneri: 21 reprezinta structuri asociative locale (APL,scoli spitale,etc.), 48 de parteneri vin din zona mediului de afaceri(ii.,pfa, srl, etc.) si 34 structuri asociative de tip ONG(asociatii, fundatii,etc.). Acestia sunt alti indicatori pe care in cadrul cercetarii si analizei sociologice trebuie sa-i avem in vedere. La nivelul GAL Valea Mostistei trebuie controlată această diversitate (evidenţiată, explicitată, înţelese consecinţele) şi creat un cadru care, pe de o parte să servească intereselor comune, iar pe de altă parte să ofere posibilitatea exprimării, promovării şi manifestării specificităţii locale. Se regasesc  multe elemente comune, dar şi multe elemente diferite. In orice caz, nu există un singur set de priorităţi sau un singur parcurs care să fie aplicabil tuturor comunităţilor locale in procesul de analiza.

APL- Politica locală de dezvoltare durabilă este atributul autorităţilor administraţiei publice locale şi depinde de capacitatea acestora. Foarte important, din punct de vedere al unei dezvoltari coerente trebuie asigurata armonizarea intereselor APL-urilor cu mediul privat tinandu-se cont de nivelul de reprezentativate dar fara a crea un dezechilibru in zona „egalitatii de sanse” in cadrul parteneriatului.

Alti factori interesati din afara teritoriului

Asa cum se procedeaza atunci cand se structureaza analizele SOWT, trebuiesc indentificati factorii si elemente din exteriorul sistemului care pot sa influenteze negativ sau pozitiv dinamica  procesului de dezvoltare. Intereseul de a dezvolta activitati generatoare de venit si de aici noi locuri de munca, exista cu siguranta si in exteriorul microregiunii. Este la fel de important procesul de identificare a factorilor interesati de oportunitatile existente in GAL, atat in interiorul microregiunii cat si in exteriorul acesteia. Luand in consideratie nevoia existentei posibilitatii de co-finantare a proiectelor, factorul prohibitiv uneori, trebuie dezvoltat sistemul de animare a teritoriului prin proceduri specifice si dincolo de granitele sale. Transferul de capital si de tehnologie in teritoriul GAL, potential existente dincolo de granitele teritoriului, asociate cu forta de munca existenta, cu terenurile, imobilele si utilitatile respective ale acestaora regasite in teritoriu, in asociere reciproc  avantajoasa pot sa asigure in mod cert cersterea gradului de absortie a fondurilor. In consecinta vor fi asigurate astfel  conditii de generare sufucuiente si necesare obtinerii unei bune stari dorite si promovate de programul LEADER in teritoriu.

Natura documentului de analiza si strategie,a studiului de zona

Dincolo de metodologia si tehnologia conceptuala specifice cercetarii si analizei sociologice, a studiului de zona, natura documentului de analiza si strategie dobandeste particularitati oarecum atipice fata de o cercetare si o analiza sociologica stricta.
Particularitatile sunt generate si de specificul interventiei luand in considerare faptul ca analizam un sistem nou de promovare oarecum atipic de dezvoltare rurala (LEADER).

 

Documentul final de analiza si strategie, a studiului de zona se doreste a fi insusit, adoptat şi promovat de către toti factorii interesati, cu posibilitati de diseminare si extrapolare in teritoriile LEADER. El trebuie să servească mai multe categorii de interese şi, în principal, trebuie să contribuie la mai buna corelare dintre politicile naţionale şi cele locale,implicit la crearea unor mecanisme de facilitare şi accelerare a iniţiativelor locale de dezvoltare în contextul politicilor orizontale şi sectoriale de nivel local, microregional, national.

Rezultă că documentul, studiul de zona, este: multi-beneficiar, multi-utilizator, multinivel şi multi-sectorial.

Documentul de analiza si strategie sociologica va contribui la realizarea unor progrese în ceea ce priveşte:

– dezvoltarea capacitatii de absorbtie a resurselor financiare de catre factorii interesati din microregiunea Valea Mostistei;

– crearea unui limbaj codificat comun (concepte, definiţii, indicatori, instrumente);

– crearea unui cadru conceptual de referinţă pentru elaborarea, aplicarea şi monitorizarea politicilor locale de dezvoltare durabilă şi a politicilor centrale corespondente;

– descrierea cadrului legal şi instituţional, identificarea limitărilor şi propunerea de soluţii;

– crearea unei tipologii a comunităţilor rurale care să faciliteze controlul diversităţii şi difuzarea mai rapidă a experienţei;

– furnizarea unei metodologii replicabile care să permită actualizarea periodică a documentului;

– căutarea unui consens cu privire la transpunerea în practică a unor principii cum sunt subsidiaritatea, autonomia financiară, solidaritatea şi coeziunea economică şi socială,parteneriatului, etc.;

– identificarea şi promovarea unor priorităţi cu caracter general, sau specifice unor grupuri de comunităţi cu focalizare pe cele vulnerabile in special rromi;

– valorificarea cunoştinţelor ştiinţifice şi a experienţei avansate în domeniu.

În alţi termeni, acest document de strategie si analiza sociologica, studiul de zona, serveşte, în acelaşi timp, ca:

– instrument de lobby si promovarea unor bune practici;

– ghid de planificare, realizare şi monitorizare a dezvoltării locale, prin proiecte finantate de GAL;

– declaraţie în privinţa bunei guvernări locale in spiriturl parteneriatului public privat;

– plan de acţiune propriu-zis pentru dezvoltarea capacitatii de absortie si efiecienticizarea resurselor financiare;

– cadru de referinţă pentru valorificarea expertizei, urmărirea progreselor, difuzarea cunoaşterii şi experienţei valoroase in teritoriu si in afara cestuia.

Elemente de noutate

În elaborarea documentul de analiza si strategie, a studiului de zona s-a urmărit promovarea unor elemente de noutate faţă de abordările curente ale strategiilor şi programelor de dezvoltare rurală.

În general, toate elementele care pot avea o contribuţie la dezvoltarea rurală sunt deja evidenţiate în diferite documente de politică. Problema constatată este aceea că diferitele elemente nu sunt integrate într-o viziune holistică, aşa cum, de altfel, se prezintă situaţia din punctul de vedere al autorităţilor locale, al mediului de afaceri local, al structurilor asociative existente in teritoriu si al unui parteneriat public-privat privat institutionalizat incadrul GAL-ului.

Inexistenţa unei paradigme unice, face ca adesea, măsuri contradictorii să fie susţinute cu argumente care provin din viziuni diferite, astfel încât spre exemplu, promovarea turismului se poate face cu preţul modificării peisajului, în numele creşterii economice şi diversificării se pot implanta industrii care să deterioreze modul de viaţă tradiţional, micşorând atractivitatea specific rurală a zonei etc.

Pe de altă parte, alegerile cu privire la beneficii şi costuri sunt de competenţa fiecărei comunităţi, in mod aleatoriu, uneori neexistând pana acum o soluţie bună, coerenta la nivel de teritoriu. Scopul unei viziuni integratoare comuna nu este acela de a oferi o soluţie unică, ci tocmai oferirea unui cadru de referinţă care să permită fiecărei comunităţi să decidă propriul model de dezvoltare, asumându-şi conştient compromisurile inevitabile. Exista insa o preconditie pe care programul LEADER trebuie sa si-o propuna si sa o asigure si anume: dezvoltarea capacitatii de absortie, asigurarea in mod nediscriminatoriual accesulu  la informatii si consultanta, asigurarea  egalitatii de sanse, redistribuirea cat se poate de exhilibrat in teritoriu a resurselor financiare, generarea unei sinergii intre resursele financiare ale programului LEADER si celelate programe existente pe piata, complementare acesutia.

Corespunzător consideraţiilor de mai sus, documentul de analiza si strategie, a studiului de zona se distinge prin următoarele:

– înţelegerea dezvoltării rurale ca dezvoltare locală în cadrul colectivităţilor din mediul rural;

– punerea la baza dezvoltării durabile a conceptului de dezvoltare umană (a trinomului om-natură-societate), astfel încât performanţa economică este văzută ca mijloc şi nu ca scop;

– încercarea de a construi o punte între starea primitivă, a multor comunităţi rurale şi exigenţele noii economii a cunoaşterii; –  teza de la care se porneşte este aceea că, îmbunătăţirile incrementale prezintă riscul perpetuării şi adâncirii decalajelor. Este astfel necesar structurarea unei concepţii axată pe acţiuni-vectori prioritare, capabile să declanşeze şi să întreţină procese moderne în societatea şi economia colectivităţilor rurale, acestea din urmă fiind văzute ca elemente componente esenţiale ale competitivităţii naţionale într-o lume globalizată. Toate acestea converg catre un numitor comun: dezvoltarea capacitatii de absortie ,a resurselor financiare existente in GAL, furnizarea informatiilor necesare tuturor factorilor interesati, generarea unei metotdologii facile care sa servesaca ca model de buna practica pusa la indemana tuturor celor care doresc sa acceseze masurile specifice GAL-ului Valea Mostistei.

Intocmit, sociolog
Ghedzira Nicolae
Expert dezvoltare rurala

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page