Anunţuri, Ultimile Știri — decembrie 7, 2015 at 11:50

Şoferii care au primit amendă pentru rovinietă scapă de plata amenzi. Amenzile trimise de CNADNR pentru rovignetă sunt lovite de nulitate

by

Şoferii care au circulat fără rovinietă scapă de plata amenzii dacă procesele verbale de constatare şi sancţionare primite acasă nu au semnătura olografă a agentului constatator. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului referitor la amenzile pentru neplata rovinietei trimise acasă șoferilor de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Concret, șoferii români vor scăpa definitiv de amenzile trimise prin poștă de CNADNR (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România). Curtea Supremă a decis că documentele transmise fără această semnătură sunt lovite de nulitate. Şoferii trebuie însă să solicite în instanţă anularea amenzilor şi a penalităţilor, iar în unele cazuri a executărilor silite.

rovinietaDrept urmare, singurele procese-verbale demne de luat în considerare vor fi cele întocmite de un controlor de trafic care constată contravenția la momentul comiterii ei și poartă atât semnătura acestuia, cât și semnătura contravenientului sau a unui martor, după caz, relatează aceeași sursă. Redăm integral informațiile redate în comunicatul de presă semnat de Avocatul Poporului, în urma petițiilor inițiate de cetățeni în acest sens.

Aflăm deci că: „ Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalităţii procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, modificată şi completată.”

Potrivit România TV, în 2014, Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi a amendat peste 450.000 de şoferi cu 230 de milioane lei pentru că au plecat la drum fără să cumpere o rovinietă. 10.000 de amenzi au fost contestate, iar 6.000 au şi fost declarate nule.

Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislaţia în sensul deciziei pronunţate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităţilor şi a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanţă. Dincolo de semnătura olografă, problemele şoferilor sunt şi în cazul în care, mulţi dintre ei, s-au trezit executaţi silit, fără a primi vreo înştiinţare că au de plătit vreo amendă.

CNADNR este obligat să comunice procesul verbal de contravenţie în cel mult 2 luni de la data la care a aplicat sancţiunea. De exemplu, dacă contravenţia s-a săvârşit în data de 03.01.2015 şi procesul verbal de contravenţie s-a întocmit în aceeaşi dată, atunci acesta trebuie să fie comunicat de CNADNR prin poştă persoanei amendate până cel târziu la data de 03.03.2015. Dacă CNADNR nu comunică procesul verbal în aceste două luni, atunci dreptul său de a executa silit persoana amendată se prescrie (adică nu mai poate obţine silit contravaloarea amenzii). Calea legală de a valorifica această apărare este plângerea contravenţională.

Însă, termenul legal în care se poate formula plângerea contravenţională este de 15 zile începe să curgă de la data la care procesul verbal este comunicat contravenientului. Dacă însă procesul verbal de contravenţie nu este contestat în termenul legal el devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că persoana amendată poate fi executată silit fără a mai fi nevoie de un litigiu în instanţă pentru obligarea sa la plată.

În ipoteza noastră, CNADNR nu comunică procesul verbal astfel că persoana amendată nu ştie că a fost sancţionată şi în consecinţă nu formulează plângerea contravenţională. Într-o atare situaţie, considerăm că termenul de 15 zile de a ataca procesul verbal de contravenţie nu a început să curgă decât de la data la care persoana amendată a aflat de existenţa procesului verbal (respectiv de la executor). Ca atare, primind somaţia executorului judecatoresc, persoana amendată poate formula următoarele acţiuni:

  • Plângere contravenţională împotriva procesului verbal al CNADNR – menţionând că acesta nu i-a fost comunicat în termenul de 2 luni şi ca atare dreptul CNADNR de a o executa silit s-a prescris;
  • Contestaţie la executare în care să solicite şi suspendarea executării silite – motivând nu numai că dreptul CNADNR de a trece la executarea silită s-a prescris dar şi că procesul verbal nu a devenit titlu executoriu pentru că s-a formulat plângerea contravenţională.

Recomandarea noastră este ca aceste două demersuri să fie exercitate împreună: formularea plângerii evită ca procesul verbal să devină titlu executoriu, iar contestaţia la executare este mijlocul procesual prin care executarea silită înseşi şi toate actele executorului judecătoresc pot fi desfiinţate.

Însă, de cele mai multe ori, contestaţia la executare prin care s-a cerut şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei primeşte termen în instanţă în 2-3 luni de la data depunerii, perioada în care executarea silită continuă. Într-o atare situaţie, persoana amendată mai poate face o cerere de suspendare provizorie a executării silite până când se soluţionează cererea de suspendare formulată în contestaţie. Însă, pentru ambele cereri de suspendare trebuie să se achite o cauţiune de aproximativ 10% din valoarea amenzii.

În concluzie, demersurile juridice sunt laborioase, tehnice, presupun multe costuri suplimentare din partea persoanelor amendate şi au efect pe termen lung, în sensul că persoanele amendate riscă să fie executate silit până se soluţionează contestaţiile lor în instanţă. Sigur, ca efect al admiterii contestaţiilor îşi vor putea recupera eventualele costuri însă abia după ce instanţele au dispus întoarcerea executării silite”, a declarat, pentru gândul, Andra Surariu, Associate Biriş Goran SPARL.

Contactat de gândul, consultantul juridic Daniel Ionescu a declarat că demersurile în privinţa anulării executării silite, în cazul şoferilor care au acumulat prea multe amenzi şi penalităţi pentru lipsa rovinietei, pot fi de lungă durată: “Cei care se află într-o asemenea situaţie trebuie să meargă în instanţă şi să ceară anularea executării silite. Discutăm despre unele cheltuieli judecătoreşti, pe care le vor recupera după ce vor câştiga procesul. CNADNR poate fi trasă la răspundere, deoarece nu i-a anunţat pe şoferi că trebuie să achite rovinietele, de-a lungul anilor şi astfel suma datorată a crescut. Pe de altă parte, şoferii nu aveau, într-adevăr, rovinietă şi ar putea solicita să plătească eşalonat datoriile acumulate, fără penalităţi. Românii care se află într-o asemenea situaţie pot cere suspendarea popririi, pe motiv că nu au fost înştiinţaţi că trebuie să achite amenzile pentru lipsa rovinietei”.

“De la momentul în care ai cunoştinţă de începerea executării silite se poate face contestaţie la executare ca formă procedurală şi se contestă titlul, adică procesul verbal de contravenţie. Potrivit OG2/2001, dacă trece o perioadă mai mare de şase luni fără a fi comunicat  procesul verbal de constatare a contravenţiei, contravenţia se prescrie, adică se consideră că nu a existat. Acesta este unul din motivele pentru care trec direct la executare. Cine cunoaşte ordonanţa privind contravenţiile, bine, cine nu, plăteşte! Dacă nu au trecut cele şase luni, se face aceeaşi contestaţie la executare, se solicită repunerea în termen pentru constestarea procsului verbal de contravenţie şi se urmează procedura de instanţă”, a declarat, pentru  gândul, un alt avocat, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Conform Art. 9 din Ordonanţa nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, “începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei” (alin.2). De asemenea, “în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI – DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)”.

Potrivit CNADNR, “sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporţie de 90% în contul CNADNR şi 10% la bugetul de stat”.

Înainte de toate, luaţi în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteţi siguri că aţi primit amenda pe nedrept, contestaţi-o. Dacă aţi circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greşeală nu puteţi face decât să o plătiţi. În vederea plăţii amenzii trebuie să:

  • plătiţi în maxim 15 zile de la data comunicării la sediul contravenientului. Amenda poate fi plătită la orice unitatea de trezorerie din România.
  • Tariful de despăgubire va fi plătit la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri din raza judeţului în care aţi fost prinşi fără rovinietă.
  • Dupa ce plătiţi amenda, aveţi obligaţia de a declara plata amenzii la Cestrin, Bd. Iuliu Maniu nr. 401A, Bucureşti, Sector 6, informează e-rovinieta.com.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page