Dezvoltare durabilă — ianuarie 4, 2019 at 13:56

SMART CITY LA CALARASI

by

 

VREM SA SCHIMBAM PARADIGMA DEZVOLTARII LOCALE – ECONOMIA CIRCULARA, ECONOMIA COLABORATIVA ( SHARING ECONOMY) SI ECONOMIA SOCIALA POT   CONSTITUI UN SUPORT ADECVAT

 

Motto: Avem profesori si savanti, medici si specialist, ingineri si astronauti, cercetatori si savant, dar nu avem cetateni (Jean Jacques Rousseau).

 

Despre sharing economy (economia colaborativa) se vorbeste din ce in ce mai mult in piata. In general, cand vorbim de economia colaborativa – adica de ce am putea folosi sau accesa in loc sa detinem unele dintre lucrurile de care avem nevoie in viata privata sau in business – beneficiile economice sunt mari, spune  April Rinne, de la Young Global Leader, consultant in domeniul Digital Sharing Economy.

Beneficiile aduse de economia colaborativa sunt multiple si nu doar in plan economic. Impartirea este mai putin costisitoare decat proprietatea, ceea ce inseamna ca pe de o parte economisesti bani, iar pe de alta parte poti si castiga venituri prin noi modalitati, poti crea un stil de viata mai accesibil sau o optimizare a costurilor unei companii. In al doilea rand, vorbim de efecte benefice pentru mediu, cand impartim cu cineva utilizam mai mult respectivele active, astfel ca le utilizam mai eficient si  mai sustenabil.

Din pacate, in Romania,  tranzitia dinspre proprietatea asupra activelor spre impartirea acestora este lenta si tara risca sa rateze mai multe trenuri. Romania este in urma si mai are mult de lucru in domeniul economiei colaborative si de asemenea, are mult de recuperat. “Mentalitatea de proprietar este inca foarte frecventa, companiile sunt inca legate de modelul traditional de productie si consum, economia este inca intr-o etapa in care alte economii erau acum 20-30 de ani”.

Potrivit Biroului European de Statistica EUROSTAT, Romania este tara cu cei mai multi proprietari de locuinte din UE. Astfel, 96% dintre romani locuiesc in locuinte proprietate personala, in timp ce media UE este mult sub 70%. A. Rinne, fara a se dori sa fie critica cu Romania, lanseaza urmatoarea observatie: “Cred ca in viitor economia colaborativa va creste rapid, la nivel global ritmul schimbarii se accelereaza, iar riscurile pentru Romania sunt ca va ramane in urma, iar diferenta de recuperat  in loc sa se reduca va creste, daca nu veti actiona – atat la nivel individual, cat si la nivelul companiilor”.

In vara anului trecut, Parlamentul European spunea intr-un raport ca UE are nevoie de o strategie pentru a valorifica “intregul potential al economiei colaborative, asigurand in acelasi timp competitia corecta, drepturile muncitorilor si respectarea impozitelor”. In timp ce UE incearca sa faciliteze expansiunea economiei colaborative, unele autoritati din Romania actioneaza mai degraba spre limitarea platformelor de colaborare. Dat fiind ca  dezvoltarea unor platforme precum AIRBNB, UBER, BLABLAKAR si a altora cu o dimensiune mai redusa a fost extrem de rapida, autoritatile se confrunta  cu un vid legislativ si incearca sa potriveasca astfel de afaceri in anumite tipare.

Aceasta este o consecinta a faptului ca nivelul cunostintelor despre economia colaborativa in Romania este foarte redus. Tot A,Rinne afirma ca “mai intai trebuie facuta educatie despre economia colaborativa, trebuie ridicat gradul de constientizare – ce se intampla, cum ne poate afecta, ce putem invata, cum ne putem implica – acest lucru trebuie sa stea la baza tuturor actiunilor ulterioare”. Insa nu doar consumatorii sau politicienii trebuie educati in vederea dezvoltarii economiei colaborative, ci este nevoie si de educatia executivilor din companii, a liderilor din companiile traditionale, pentru ca acestia sa conduca adaptarea catre noile metode de business. “Deci, trebuie educatie si implicare publica a antreprenorilor, factorilor de decizie politica, directorilor de companii, a tuturor celor din sectorul privat, din sectorul public, cat si a celor din intreaga societate”, conchide experta A. Rinne.

Daca vorbim de o dezvoltare economica si sociala in municipiul Calarasi aflata in spiritul SMART CITY , asa cum urmeaza sa se intample, poate ar trebui in mod proactive sa analizam cum pot fi stimulate investitiile, antreprenoriatul si cum ne asiguram ca aceia care dicteaza politicile economice au dorinta politica de a implementa noi reguli foarte necesare. Pentru ca daca nu vor fi implementate noi reguli, Romania va fi dublu dezavantajata. – nu va avea nici-o infrastructura economica favorabila care sa se dezvolte, iar antreprenorii vor pleca din acest motiv. Pericolul este unul extrem de real.

Dincolo de aspectul dezvoltarii economice, economia colaborativa genereaza un efect major in sfera fenomenelor sociale, deoarece introduce si fixeaza in mentalul colectiv conceptul colaborarii reciproc-avantajoase. Oamenii nu devin la modul necesar parteneri, dar colaboreaza  maximizandu-si astfel sansele de profit. Initiativele din economia colaborativa nu sunt limitate in zona unor activitati antreprenoriale, ele se pot infiinta si extinde  in orice domeniu de activitate economica sau non profit. Se creeaza o noua stare de spirit, coeziunea sociala are numai de castigat, maniera participativa  si spiritul creativ dobandind valente noi, greu de estimat.

Poate pe o viitoare agenda de dezvoltare Smart City a municipiului Calarasi sa figureze  si o abordare  temeinica a economiei colaborative, ca metoda complementara eficienta de dezvoltare economica si sociala locala.

 

Prezentul articol utilizeaza informatii din interviul acordat de A.Rinne EurActiv.ro

 

 

A consemnat,

Nicolae GHEDZIRA

 

Expert dezvoltare locala

GAL Valea Mostistei

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.