Cultură şi Educaţie, Proză şi poezie — mai 3, 2013 at 10:42

Şi aştepţi…

by

Şi aştepţi. Aştepţi acel moment în care toate îndoielile şi toate temerile îţi vor fi alungate. Aştepţi acea clipă în care toate „de ce?”-urile tale vor primi răspunsurile de care ai atâta nevoie. Dar nu se întâmplă nimic… şi totuşi, tu speri şi aştepţi.

Si astepti
Şi aştepţi să ţi se recunoască meritele, să fii înţeles, să fii mângâiat, să ţi se ofere acea minimă dovadă de iubire, după care sufletul tău tânjeşte atât de mult.
Aştepţi să ţi se spună adevăruri pe care tu le ştii de mult… dar pe care nu le spui, ca să nu răneşti, ca să nu incomodezi, ca să nu distrugi ceea ce abia mai arată ca un întreg. Dar acele adevăruri nu îţi vor fi spuse, niciodată… iar tu te încarci cu minciuni și cu vise, pe care, din prea multă iubire, ajungi să le crezi. Și totuși, aştepţi
Aştepţi să ţi se răspundă cu aceeaşi încredere şi cu aceeaşi dăruire pe care tu le oferi.
Aştepţi acel „iartă-mă!”, care ţi-ar da forţă să mergi mai departe, să crezi din nou şi să îţi doreşti noi începuturi.
Aștepți acea îmbrățișare care îți va alunga toată singurătatea sufletului și care te va face să uiți toate așteptările chinuitoare…
Te hrăneşti cu iluzii frumoase despre iubiri curate şi despre gesturi tandre, atât de meritate…
Și aştepţi
Până când?

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page