Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — iulie 20, 2016 at 03:40

Sfântul Ilie: Sfântul războinic al calendarului ortodox, cel care fulgeră și trăsnește

by

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit pe data de 20 iulie. Despre el se spune că, în cer are misiunea de a călători într-un car de foc în căutarea diavolilor şi de a-i trosni cu biciul. În ziua de 20 iulie, aceştia coboară pe pământ şi se ascund în diverse locuri, iar Sfântul Ilie îi caută şi încearcă să îi găsească cu ajutorul ploilor, a tunetelor şi a fulgerelor.

sfantul iliePe lângă semnificaţiile religioase sau cele populare ale acestei sărbători, nu trebuie să uităm faptul că 20 iulie este ziua onomastică a multor persoane ce poartă numele Ilie, Eliade, Liana, Liliana, Iuliana, Iulian, Ilinca, Lie, Lia, Lica, Ilieș, Ilia, Ilioi, Iliev, Iliuță, Eliade, Eliana, Ilias,etc. Numele Ilie provine din numele latin Eliş, cu varianta grecească ‘Hλίας, avându-şi originea în ebraicul אליהו, adică Eliyahu, având semnificaţia de “Yahweh este Dumnezeul meu”, sau “Dumnezeu este Domnul meu”.

De asemenea, sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi Ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Sfântul Ilie a fost predestinat drumului religios încă de la naştere, atunci când se spune că îngerii au venit să îi aducă scutece de foc, dându-i să mănânce o flacără, semn al iluminării şi al deschiderii către Dumnezeu.  Trăind în secolul IV i. H , Sf. Ilie era recunoscut pentru evlavia şi credinţa sa. Atunci când, în vremea regelui Ahab, toţi credincioşii şi proorocii erau asupriţi, Sfântul Ilie a aruncat asupra poporului lui Israel o seceta cumplită, tocmai pentru ca cei păcătoşi să îşi îndrepte faţa către Dumnezeu. El era cel ce putea aduce ploaia, după o îndelungă perioadă de seceta.

Este cunoscut episodul în care Sfântul Ilie este adăpostit şi hrănit de o femeie sărmana, al cărei fiu moare în noaptea în care sfântul este găzduit în casa lor. Acesta suflă de trei ori peste trupul neînsufleţit şi, prin puterea dată de Dumnezeu, reuşeşte să îl readucă la viaţă pe copil.

Religia creştină spune că Sfântul Ilie nu ar fi avut parte de o moarte pământească, ci ar fi fost luat în cer de un car de foc tras de cai albi, înaripaţi. Pasaje din Biblie atestă faptul că Sfântul Ilie va fi cel care se va întrupa din nou pe Pământ atunci când Iisus îşi va pregăti a doua venire pe Pământ.

Minunile pe care le-a făcut în timpul vieţii sale l-au trecut în rândul sfinţilor. Sfântul Ilie, sfântul războinic al calendarului ortodox, a fost investit de popor cu atributele zeilor tunetelor şi fulgerelor. Ca şi aceştia, el mână un car de foc în timpul furtunilor şi îşi trimite fulgerele către diavoli şi păcătoşi. La trăsura sa sunt înhămaţi doi sau patru cai albi, înaripaţi. Acolo, pe cer, Sfântul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră şi trăsneşte. Speriaţi, dracii se ascund pe pământ: prin pomi, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în corpul unor animale, în special câini şi pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, trăsneşte şi arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii.

În tinereţe, ar fi tunat şi ar fi trăsnit atât de puternic, încât plesnea copilul în pântecele mamei şi viţelul în burta vacii. Pentru a nu distruge lumea, Dumnezeu sau Maica Precistă l-au lăsat ciung de mâna dreaptă, l-au asurzit sau i-au scos un ochi. Cu toate acestea, el continuă să alunge dracii şi să-i omoare, lovindu-i cu biciul de foc ţinut în mâna stângă.

De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, că să nu cadă grindină, nu mâncau mere că să nu aibă grindină cât merele. Tot în această zi, cei care aveau albine scoteau mierea din stupi, iar femeile mergeau la biserica şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei, mere, covrigi, miere şi lumânări.

Este bine ca în vreme de furtună, ferestrele şi uşile caselor să nu fie lăsate deschise, ca să nu se poată strecura vreo spurcăciune de drac înăuntru şi casa să fie trăsnită.

Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine să nu ai la casă acest lemn, ori să te adăposteşti sub carpen. În vreme de furtună, este bine să stai la luminişuri şi mai bine să te plouă, căci la adăposturi toţi dracii trag.

Trebuie să-ţi faci cruce des, căci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, când i-a dat biciul în mână: “Ilie, în toate să dai, dar în cruce nouă să nu dai!”

În ajunul zilei Sfântului Ilie, fetele se duc noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămăşi şi după ce se tăvălesc goale prin cânepă, se îmbracă repede şi merg acasă să se culce. Dacă peste noapte vor visa cânepă verde, este semn că la măritiş vor lua flăcăi de bărbaţi, dacă însă vor visa cânepă uscată, se vor mărită după oameni bătrâni.

La revărsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac, care se duceau apoi acasă şi se puneau la uscat la umbră, pe prispă sau în cămară. Se culegeau şi alte plante, considerate bune pentru vrăji şi farmece. Odată uscate, acestea erau stropite cu sângele unui cocor, tăiat chiar deasupra lor. Astfel “menite”, prin sacrificiu, plantele puteau fi folosite de vrăjitoare.

În această zi, busuiocul era sfințit la biserică, apoi femeile îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.

sfantul ilie1La mulţi ani celor ce poartă numele Sfântului Prooroc Ilie! Fie că sfântul căruia îi porţi numele să te ocrotească în fiecare zi!

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.