De pe la noi, Editoriale — iulie 22, 2013 at 13:42

Şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi

by

Casa preistorică experimentală de la SultanaCercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României între mileniile VI-IV î.Chr. Proiectul vizează cercetarea mai multor situri arheologice din sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare dintre Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului – Caracal.

Situl arheologic Sultana este alcătuit din 3 obiective: așezarea de tip tell din punctul Sultana-Malu Roșu, aparținând culturii Gumelnița (mileniul V î.Chr.), așzarea deschisă din punctul Sultana-Ghețărie, aparținând culturii Boian (mileniul VI î.Chr.) și necropola de pe terasa înaltă a lacului Mostiștea, situată între cele două așezări, utilizată de comunitățile ambelor culturi.

Situl arheologic de la Sultana1

Aşezarea de tip tell de la Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi reprezintă un caz special în contextul eneoliticului românesc. A fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii 20 ai secolului trecut, pentru ca, mai recent, după 1975 aşezarea să fie cercetată aproape în întregime. Din păcate rezultatele acestor cercetări au rămas necunoscute. A rămas în schimb materialul arheologic care, prin originalitatea şi spectaculozitatea sa face din Sultana un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. Au fost descoperite numeroase locuințe, vase ceramice, unelte de silex și de os/corn, podoabe, topoare de piatră și multe alte artefacte interesante.

Vase ceramice de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelnița)

Vase ceramice de la Sultana-Malu Roșu (cultura Gumelnița).

Necropola eneolitică se află la 150 m vest de așezarea de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Până în prezent au fost cercetate 67 de morminte de inhumație. Mormintele conțineau indivizi depuși în poziție chircită, pe partea stângă sau dreaptă, orientați pe direcții apropiate de est. Inventarul nu este spectaculos și constă în mărgele din scoici Spondylus sau Dentalium, topoare de piatră, vase ceramice sau lame de silex. Necropola a fost utilizată atât de către comunitățile gumelnițene, cât și de cele aparținând culturii Boian, ceea ce ne demonstrează continuitatea dintre aceste culturii preitsorice.

Morminte din necropola eneolitică Sultana

Morminte din necropola eneolitic

Așezarea deschisă din punctul Sultana-Ghețărie, aparținând culturii Boian, este cunoscută de mai multă vreme, dar cercetarea sa exhaustivă a început abia în anul 2012. Au fost descoperite mai multe gropi specifice culturii Boian, fragmente ceramice, oase de animale, piese de silex, obiecte de lut, etc.

În campania 2013, echipa de specialiști de la Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu cei de la Muzeul Dunării de Jos Călărași, își propun continuarea cercetărilor din necropola eneolitică de la Sultana-Malu Roşu, precum și cele din cadrul așezării atribuite culturii Boian din punctul Sultana-Ghețărie.

Proiectul Arhitectură & Arheologie Experimentală

În anul 2010, din inițiativa Muzeului Naţional de Istorie a României Bucureşti, în localitatea Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călărași, s-a desfăşurat prima ediţie a proiectului “Arhitectură & Arheologie Experimentală”, care a avut drept scop reconstituirea la scara 1:1 a unei locuinţe preistorice aparţinând culturii Gumelniţa, pe baza datelor arheologice acumulate în urma cercetărilor desfăşurate în situl de la Sultana-Malu Roşu, dar nu numai. Folosirea diferitelor metode, tehnici, analize, şi abordări bazate pe o sursă istorică arheologică poate conduce la obţinerea de date suplimentare în privinţa comunităţilor preistorice şi permite un cadru adecvat pentru a crea şi a testa ipoteze sau interpretări privind structurile de locuire preistorice. Ulterior, în anii 2011 și 2012, în cadrul ediţiilor ulterioare ale proiectului, s-a făcut o evaluare a gradului de degradare a construcţiei şi s-au realizat o serie de reparaţii. De asemenea, s-a realizat şi o decorare a interiorului şi exteriorului construcţiei, pe baza modelelor de decor gumelniţene existente pe unele vase ceramice.

Vase ceramice experimentale

Vase ceramice experimentale

Datorită rezultatelor obţinute în 2010, 2011 şi 2012, în cadrul primelor ediţii ale proiectului “Arhitectură & Arheologie Experimentală”, s-a hotărât de către toate instituţiile implicate continuare proiectului, în vederea elucidării unui număr cât mai mare de probleme privitoare la arhitectura populaţiilor de acum 6000 de ani. Obiectivele ediției din 2013 vizează reconstituirea unei locuințe tip bordei, precum și realizarea de unelte și ustensile din os/corn și silex. De asemenea, realizarea unor recipiente ceramice preistorice, cu tehnicile și materialele specifice comunităților preistorice, va reprezenta un alt segment important al proiectului. Nu în ultimul rând, tot anul acesta, se va realiza un rug pentru a se experimenta modul în care se realiza practica incinerației în preistorie.

Casa preistorică experimentală de la Sultana

Casa preistorică experimentală de la Sultana

Echipa de implementare a proiectului este rezultatul unui parteneriat între Muzeul Naţional de Istorie a României, Asociaţia Română de Arheologie, Primăria Comunei Mânăstirea (jud. Călăraşi), Muzeul Dunării de Jos Călărași şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Călăraşi, cu sprijinul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti. Coordonarea proiectului revine Muzeului Naţional de Istorie a României, prin persoana d-lui dr. Cătălin Lazăr.

Dr.Catalin Alexandru Lazar
National History Museum of Romania
web:http://www.mnir.ro/, http://www.arheologie.ro/
http://mnir.academia.edu/CatalinLazar

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page