Dezvoltare durabilă, Responsabilitate socială — iulie 10, 2014 at 16:41

România trebuie să depună toate eforturile pentru a evita repetarea experienței aplicării de corecții financiare în exercițiul 2014 – 2020

by

Sinteza discutiilor ocazionate de lansarea în data de 26 iunie a.c. a culegerii de speţe privind Hotărâri ale instanţelor de judecată în cauze privind corecţii financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale

670-bBucurești, 10 iulie 2014. România trebuie să depună toate eforturile pentru a evita repetarea experienței aplicării de corecții financiare în exercițiul 2014 – 2020, cele aplicate până în prezent fiind estimate (neoficial) la minim 1 mld euro ceea ce reprezintă aproximativ 15% din rata absorbției fondurilor la data de 30 iunie 2014.

Preocupate să identifice cauzele care au generat un fenomen ce a atins nivelul național în acets exercițiu financiar, Institutul pentru Politici Publice (IPP) și Țuca Zbârcea & Asociații au organizat recent un eveniment ocazionat de lansarea culegerii de spețe privind Hotărâri ale instanţelor de judecată în cauze privind corecţii financiare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale. Ediția 2014 dedicată deciziilor instanțelor de judecată confirmă – după cea din 2013 aferentă notelor de constatare a neregulilor emise de către Autoritățile de Management în urma controlului Autorității de Audit – faptul că fenomenul corecțiilor financiare atinge, deși putea fi prevenit, mai multe segmente ale societății iar efectele sale în lanț vizează administrația centrală, administrația locală, justiția și nu în ultimul rând, cetățenii din comunitățile în care se implementează proiectele.

În deschiderea evenimentului, Directorul de Programe al IPP, Elena Tudose, a punctat faptul că peste 60% din situațiile de corecții financiare analizate în primul volum fac obiectul unor litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată. În 55% din procese, autoritatea locală are câștig de cauză iar în 85% din deciziile irevocabile ale instanțelor, este menținută sentința primei instanțe. Durata medie a proceselor având ca obiect anularea notelor de aplicare a corecțiilor financiare până la formularea deciziei definitive și irevocable a fost de 18 luni, cu variații între 7 luni (cel mai scurt proces) și 2 ani (cel mai lung).

În completare, pentru o perspectivă juridică asupra acestui fenomen, doamna Cristina Ana – Coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale din cadrul Țuca Zbârcea & Asociații a menționat că practica instanţelor judecătoreşti în materia corecţiilor financiare este neunitară, că un procent alarmant de hotărîri sunt emise de către instanţe necompetente să judece cauzele, că justiţiabilii nu cunosc etapele procesuale în procese de acest fel. Hotărârile judecătoreşti referitoare la corecții financiare privesc în proporţie de 99,23% proceduri de achiziții publice, şi doar în procent de 0,77% alte nereguli iar cele de admitere (în tot sau în parte a cererii de anulare a procesului-verbal de constatare nereguli şi stabilire de corecţii financiare) sunt aproape jumătate din totalul hotărârilor. În 69% dintre litigii nu a fost invocată neretroactivitatea OUG 66/2011.

Cu acest prilej, reprezentatul Asociației Municipiilor din România, domnul Primar Robert Negoiță a solicitat autorităților centrale prezente să identifice toate blocajele care afectează procedurile de achiziții derulate de către autoritățile locale în proiecte finanțate din fonduri structurale, mai ales cele privind contestarea procedurilor și incoerența deciziilor instanțelor judecătorești în spețe similare.

Același mesaj vizând nevoia unei mai bune colaborări între administrația locală și cea centrală, în contextul în care există fonduri dedicate acestui lucru în cadrul Programului Operațional de Asistență Tehnică acordat de CE României, l-a lansat și Primarul Municipiului Călărași, domnul Daniel Ștefan Drăgulin. Domnia sa a insistat asupra nevoii de a preveni asemenea situații printr-o implicare activă a autorităților centrale în creșterea expertizei autorităților locale în gestionarea proiectelor semnalând că în lipsa acestui mod de abordare există pericolul ca beneficiarii să fie demotivați în a depune proiecte în următorul exercițiu financiar.

Prezentă la discuție, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, doamna Angela Filote, a punctat asupra necesității de a absorbi fondurile europene destinate priorităților de dezvoltare a societății românești prin definirea problemelor de sistem care au condus la situația actuală a corecțiilor financiare. Faptul că majoritatea corecțiilor financiare sunt legate de achizițiile publice denotă necesitatea actualizării legislației românești, în urma unor consultări publice temeinice, în sensul simplificării și flexibilizării procedurilor, facilitând astfel absorbția fondurilor.

În continuare, doamna Aura Răducu, reprezentanta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în România și fostă coordonatoare a Progamului Operațional Regional în cadrul DG Regio, a menționat rigiditatea sistemului legislativ și instituțional destinat absorbției de fonduri europene. România a creat o legislatie de achiziții publice rigidă, complicată, încărcată de detalii și excepții, ce devine cu atât mai imposibil de aplicat cu cât se modifică foarte des. Este imperativ necesar să implementăm standardizarea procedurilor de achiziții în diverse domenii de activitate pentru a evita interpretările legislative și aplicarea corecțiilor financiare.

Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, domnul Liviu Mușat, a subliniat principalele cauze ale corecțiilor financiare care sunt legate mai ales de erorile sau omisiunile în stabilirea criteriilor de criterie și selecție precum și de detalierea factorilor de evaluare în cadrul documentației de atribuire. De aici, nevoia de a instrui beneficiarii proiectelor în direcția întocmirii corespunzătoare a documentațiilor de atribuire.

Cei peste 60 de participanți la eveniment (reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ai autorităților locale, ai organizațiilor neguvernamentale, ai mass-mediei, ai firmelor de consultanță și cabinetelor de avocatură) alături de paneliști au concluzionat asupra următoarelor aspecte imperative:

  • Următorul exercițiu financiar trebuie să evite repetarea fenomenului corecțiilor printr-o activă implicare a Autorităților de Management cu scopul de a preveni astfel de situații. În acest context, în chiar ziua lansării culegerii de spețe, au fost adoptate de Guvern măsuri de sprijin pentru buna gestiune a fondurilor structurale. Astfel, conform unui comunicat emis de Ministerul Fondurilor Europene, penalizarea beneficiarilor se va aplica în funcţie de gravitatea abaterii săvârşite, respectiv nu se vor mai sancţiona beneficiarii pentru nereguli care nu au impact financiar[1].
  • Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (în condițiile în care vasta majoritate a corecțiilor s-au aplicat în legătură cu achizițiile publice derulate) ar trebui să își asume un rol mai vizibil în elaborarea de ghiduri și alte instrumente complementare legislației în vigoare pentru uniformizarea bunelor practici în ce privește organizarea achizițiilor mai ales pe fondul adoptării noii Directive Europene în domeniu.
  • Învățând din experiența altor țări, România trebuie să își revadă propria abordare în ce privește legislația în achiziții publice pe care a construit-o singură și nu la cererea Comisiei Europene, creând un cadru de realizare a licitațiilor care să stabilească principii și nu toate detaliile particulare de organizare și insistând asupra standardizării tipurilor de contracte pe categorii de bunuri/servicii vizate.
  • Fără să acopere nici un beneficiar de fonduri europene care în mod vădit încalcă legislația și regulile naționale/europene de derulare a achizițiilor publice, toate autoritățile implicate trebuie să depună eforturi comune pentru creșterea ratei de absorbție în următorul exercițiu financiar.

Pentru relații și informații suplimentare vă rugăm contactați Elena Tudose, Director Programe IPP la tel 021 212 31 26/27.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page