Editoriale — aprilie 30, 2014 at 17:57

România clanurilor, statul de drept și victimizarea corupților

by

cocalari-crestiniÎn ultima vreme am asistat cu toții la evenimente fără precedent, pentru unii de neînchipuit, în România post-comunistă, post-tranziție. Asaltul procurorilor DNA, DIICOT și din parchete asupra unor corupți notorii, reținerea sau arestarea acestora au dat speranțe acolo unde nu mai erau deloc sau erau pe cale de dispariție. Discuțiile legate de reversibilitatea sau ireversibilitatea reformei sistemului de justiție la care am asistat în anul 2012, când au avut schimbări și perturbări masive în timpul atacului asupra statului de drept și instituțiilor sale din partea oamenilor fostei coaliții, Victor Ponta, Crin Antonescu, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea și oamenii lor, au concluzionat de fiecare dată că sistemul este fragil, că reforma este reversibilă. Iată că realitatea anului 2014 pare să contrazică această evaluare făcută chiar de Daniel Morar, fostul procuror șef al DNA. Actualul procuror șef al DNA, o femeie excepțională, criticată pe nedrept la preluarea acestei funcții, decorată recent de Ambasada SUA pentru meritele ei, Laura Codruța Kӧvesi, a dovedit deja că reforma merge înainte, procurorii își fac munca, se pare netulburați de presiunile corupților, clasei politice corupte, mafiei instituționalizate. Semnalul ferm dat de către aliatul cel mai puternic al României, SUA, garantează întrucâtva că reforma în justiție merge mai departe. Arestările din ultima vreme ne dau însă de gândit asupra următorului lucru: nivelul de infiltrare al mafiei în toate structurile de putere centrală și teritorială este înspăimântător. Puterea locală a unor ”baroni” reflectă pe deplin numele dat acestora; într-adevăr guvernarea locală a devenit feuda proprie a unor potențați corupți până în măduva oaselor. Nimic nu mișcă fără aprobarea lor, fără știrea lor; încuviințările oferite de ei generos pe banii statutului (licitații măsluite, proiecte finanțate din buget) costă însă: faimosul peșcheș, tribut acordat pe vremuri Înaltei Porți se menține în forma lui minimalistă pentru sultanii locali. E o cultură străveche pe care se pare că noi, românii, o prețuim și o tolerăm. Există un bizar respect pentru tipul acesta de reușită socială. În momentul reținerii mafiotului Mazăre, notoriu corupt care a râs în nasul procurorilor și opiniei publice ani la rând, sute de constănțeni iubitori de stăpân s-au aliniat să-l plângă în stradă. Înțeleg că și televiziunile la fel, tot felul de invitați vin și deplâng soarta unui om profund corupt în fața ”injustiției” ”mascaților”. Avem așadar două probleme: 1. acțiunile procurorilor sunt prezentate deseori în media ca injuste, ca fiind campanii de răzbunare politică orchestrate direct de la Cotroceni, ca și cum președintele României – oricare ar fi el – își permite să dea telefoane de dimineața până seara procurorilor, în condițiile în care interceptările sunt deja un instrument probatoriu care apare des în media; 2. justiția – prin procurori, judecători și organele de urmărire penală – este devalorizată prin limbajul folosit chiar de către jurnaliștii onești; nu procurorii fac arestări sau rețineri, ci ”mascații”. Ne explicăm așadar teroarea care l-a cuprins într-o frumoasă zi de vineri după-amiaza, la început de primăvară, pe prim-ministrul României Victor Ponta care vedea ”mascați”, ”trădări”, ”dezamăgiri” și lăsa a se înțelege că vrea să se retragă din politică alături de familie. Această declarație va rămâne emblamatică pentru că poartă în ea o simbolistică profundă a ultimilor 24 de ani post-revoluție: clanurile politice instalate aleatoriu, abuziv în fruntea României imediat după 1989 pierd teren. Sursa descompunerii lor pare a fi (doar) procuratura, prin instituțiile sale.

Dincolo de vizibil se află însă o invizibilă forță pe cale să se impună mai pregnant în următorii ani în România: cetățeanul informat, intolerant la corupție. El reprezintă statul de drept viitor, acest cetățean informat și responsabil este întruparea statului de drept, prin interiorizarea principiilor fundamentale care construiesc un stat de drept: intoleranță la corupție, asumarea și apărarea libertății individului cu orice preț, inițiativa și spiritul de asociere, curajul de a reacționa și de a sancționa pe oricine are obrăznicia de a încălca drepturile acestui tip de cetățean. Problema fundamentală a României în perioada următoare este capacitatea de a înmulți profilul acestui cetățean, de a-l extinde pe tot teritoriul țării. În condițiile în care mass media este aproape integral aservită unor interese private și de clan, confuzia prin desfășurarea permanentă a unor tehnici de manipulare psihologică face foarte dificilă dezmeticirea și trezirea unui cetățean alert, proactiv și cunoscător al drepturilor și libertăților sale, capabil să reacționeze atunci când îi sunt încălcate. Victimizarea permanentă a corupților la care asistăm neîncetat (cum a fost campania neverosimilă de grațiere a fotbalistului Gigă Popescu susținută în mod neașteptat din cele mai diferite zone), victimizarea agresorului împotriva victimei pentru a se justifica agresiunea și a denatura sensul unor acțiuni (exemplul agresiunii lui Putin împotriva Ucrainei este grăitor pentru tipul de răsucire a realității practicată cu succes și la noi după un model sovietic care refuză să moară, prin preluarea lui de clasa politică actuală, mai precis prin tânărul prim-ministru Victor Ponta, care a dovedit că are practica și mentalitatea sovietică însușită desăvârșit) otrăvesc necontenit spațiul public din România care are nevoie, mai mult ca orice, de aer curat și proaspăt, de idei noi și de oameni noi. Este de domeniul ficțiunii științifico-fantastice ca într-un stat de drept european corupții arestați să fie plânși pe la colțuri, să aibă cereri excentrice[i], pretizând că au acționat doar în beneficiul comuniății. Furtul din bani publici pentru conturile private este în beneficiul comunității, dacă acea comunitate primește câteva firimituri, cam aceasta este teza fundamental corupătoare. În Suedia, o parlamentară și-a distrus cariera pentru că a plătit cumpărăturile din supermarket cu cardul de funcționar public. Aceasta este distanța dintre anormalitatea în care ne aflăm acum și normalul la care trebuie să ajungem odată.

Ceea ce este revoltător, în profunzime, este anihilarea oricărui reper de măsură de judecată. Tot premierul Ponta, tânărul politician școlit de cei bătrâni, ne dă măsura ticăloșiei absolute cu o nouă declarație năucitoare, comparând lupta de rezistență la justiție a corupților cu rezistența celor care au ieșit în stradă în 1989 împotriva unui regim criminal. O dovadă a ticăloșiei absolute, a corupției morale desăvârșite, a lipsei oricărui reper etic interior, a cinismului fără margini. Prim-ministrul unei țări europene consideră că: ”Toți vom rămâne mutilați după acești zece ani”. Trasferul psihologic al vinovăției în altă direcție decât cea reală este iarăși fără scrupule. Agenda reală a acestui om și a celor care îl susțin este destructurarea României prin anihilarea oricărui reper de valorizare publică a unor principii fundamentale de funcționare a unui stat de drept. Este un act de distrugere deliberată a efortului de construcție europeană a României, pe scurt este o acțiune asumată de trădare a intereselor naționale. Victor Ponta merge mai departe cu atacul de destabilizare și de propagare a confuziei afirmând nonșalant că îi susține pe toți corupții arestați sau reținuți de către DNA[ii]. Într-un stat de drept funcțional, un astfel de prim-ministru ar fi fost forțat în secunda următoare să demisioneze. Astăzi, premierul în funcție a continuat acțiunea de manipulare pretizând că va depune o plângere penală împotriva președintelui pentru unele declarații făcute aseară la o televiziune.

Confuzia valorilor și a criteriilor de departajare a binelui de rău, a justiției de injustiție, a albului de negru este tipică mentalității nomenclaturiste de factură sovietică care a îngenuncheat România pentru aproape jumătate de secol. Românii trebuie să deschidă bine ochii, să evalueze corect – în ciuda simpatiilor sau antipatiilor personale față de un politician sau altul – cine sunt cei care acționează pentru interesul pe termen lung al României și cine se străduiește să anihileze viitorul democratic al acestei țări pentru protejarea unor interese de clan, prin subjugarea libertății de opinie (jurnaliștii ”fascistoido-comuniști” care îl deranjează pe premierul intereselor mafiei instituționalizate), denaturarea realității și a adevărului. Mai mult decât oricând, lucrurile nu par niciodată ceea ce sunt. Este un joc periculos cu viitorul României în care sunt implicați mulți actori politici. Regruparea clanurilor care conduc acum România, sub aparența unor partide noi cu oameni vechi, la rândul lor corupți și cu prietenii notorii cu actualii corupți, nu este de natură să ne liniștească. Statul de drept va funcționa în România atunci când oamenii unor mentalități vechi și corupte vor dispărea definitiv din viața publică, iar acest lucru depinde, în ultimă instanță, doar de noi și alegerile noastre informate.

claudia-postelnicescuClaudia Postelnicescu

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page