Responsabilitate socială — mai 31, 2018 at 16:34

Raportul stării de sănătate la nivelul judeţului Călăraşi pentru anul 2017

by

Unul dintre punctele importante aflate pe agenda lucrărilor şedinţei de dialog social din 24 mai a.c., desfășurată în sala de ședințe a Prefecturii Călărași, a fost prezentarea informaţiilor cu privire la starea de sănătate a populaţiei judeţului în anul 2017, de către reprezentantul D.S.P. Călăraşi, dl. Costel GHEORGHE care a prezentat: Raportul stării de sănătate la nivelul judeţului Călăraşi.

Pe marginea materialului prezentat, pe care îl puteți urmări mai jos, cei prezenți au avut întrebări și au purtat discuții referitoare la problemele din domeniul sănătății pe raza județului Călărași. Vă prezentăm în continuare fragmentul din minuta sedinței din data de 24 mai.

”Domnul Prefect invită pe cei interesaţi să adreseze întrebări la materialul prezentat.

Domnul Valentin ROBESCU intervine şi precizează că poate cei care sunt în drept de a face identificare cazurilor ce necesită supraveghere medicală nu depun toate eforturile, făcând referire la medicul de familie şi asistentul medical comunitar/ mediatorul sanitar, situaţie care duce la identificarea tuturor cazurilor.

Domnul Prefect intervine şi precizează că atâta timp cât gravidele nu se adresează direct medicului pentru a fi luată în evidenţă la sosirea în localitate, face imposibilă realizarea acestui lucru. Aceasta oricât de bine intenţionat şi profesionist ar fi medicul localităţii şi echipa sa, formată din asistentul medical şi mediatorul sanitar din localitate – dacă există. Avem nevoie de medici pentru care trebuie create condiţiile de ai determina să rămână şi mai ales să fie dedicaţi profesiei.

Domnul Valentin ROBESCU doreşte să facă referire la faptul că activitatea în cabinet a medicului de familie nu mai este aceeaşi cu cea de acum 10 ani de zile. Apreciază că este o problemă legislativă nu numai în desfăşurarea activităţii medicului de familie. Efectuarea cu ceva timp în urmă a microfilmelor pulmonare ajutau la identificarea cazurilor cu probleme pulmonare, în prezent nu se mai fac cu aceeaşi frecvenţă. Acum există o evaluare a populaţiei odată pe an, cu trimitere de la medicul de familie pentru efectuarea acestor analize, cei acre sunt înscrişi. Efectuarea unui screening al populaţiei pe un domeniu a relevat spre exemplu acum ceva ani un număr mare de cazuri noi de diabet. Asemenea şi la testarea cancerelor genitale. Adresabilitatea populaţiei este extrem de redusă. Mulţi dintre cetăţeni nu se prezintă la medic, poate doar atunci când persoana se simte foarte rău şi poate atunci este prea târziu. O propunere legislativă pe acest domeniu trebuie realizată.

Domnul Prefect invită la realizarea acestui proiect de lege în susţinerea sănătăţii populaţiei şi promite că o va susţine şi va face toate diligenţele pentru adoptarea ei, cu atât mai mult cu cât va veni din partea unei persoane care lucrează în domeniul sănătăţii.

Doamna Nina BĂCESCU doreşte să afle dacă se cunosc factorii care au dus la creşterea alarmantă a bolilor de plămâni pentru grupa de vârstă 45-54 ani, conform prezentării materialului. Poate mediul este cel care influenţează această stare, aceasta mai cu seamă că analizele se realizează din trei în trei ani la unitatea în care lucrează.

Domnul Costel GHEORGHE intervine şi precizează că la nivelul Uniunii Europene acesta este trendul. În caracterizarea stării de sănătate publică există determinanţi socio-economici şi genetici, la care se adaugă diverse adicţii. Se poate pune creşterea incidenţei bolilor pulmonare la această grupă de vârstă din informare pe seama faptului că au fost realizate investigaţii prin planul naţional aferent, dar şi pe existenţa echipamentelor mai sofisticate şi eficiente în depistarea bolilor, dar nu în ultimul rând a situaţiei paupere, a factorilor genetici şi de mediu. Numărul de angajări a crescut în ultimul timp, spre exemplu vorbind de acest domeniu au fost angajaţi în spital doi medici pneumologi. Nevoia de specialişti există în continuare.

Domnul ROBESCU apreciază că identificarea cazurilor noi la timp, cel puţin în domeniul pulmonar, a neoplasmelor, dă şansa de prelungire a vieţii, atât prin operaţie, cât şi implicit tratamentul adecvat de a fi ameliorate/vindecate.

Domnul Nelu BĂLAŞA doreşte să ştie care sunt politicile în domeniu pentru cifrele prezentate, cum privesc în perspectivă soluţionarea situaţiei specialiştii D.S.P. Călăraşi. Ar dori o prezentare a corelaţiei între situaţiile prezentată şi măsurile luate. Politica din domeniul sănătăţii trebuie să contribuie la realizarea unor scopuri şi a unor obiective legate de sănătatea publică a comunităţii. Mai ştie că DSP are atribuţii în domeniul scoaterii la concurs şi a unor posturi de specialişti în Spitalul Judeţean de Urgenţe Călăraşi, funcţie de incidenţa unor boli.

Domnul Prefect doreşte să intervină şi să precizeze că există pentru fiecare individ factori favorizanţi/ agravanţi care determină instalarea bolilor grave.  Aceasta mai cu seamă că starea de sănătate este relevată la data efectuării analizelor. Ţine de educaţie ca fiecare individ să ia măsuri în dreptul său de a face tot ce trebuie pentru păstrarea stării de sănătate. ”

RAPORTUL STĂRII DE SĂNĂTATE 2017

prezentat de

DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI

Evoluţia principalilor indicatori demografici şi ai stării de sănătate

Nr.crt. 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Natalitate 11,2 11,4 10,5 9,7 9,8 9,3 8,5 5,7 5,8 5,3
Mortalitate generală 13,7 13,9 14,1 13,8 14 12,9 13,5 13,6 13,2 12,8
Spor natural -2,5 -2,5 -3,6 -4,1 -4,4 -6,7 -5,1 -7,9 -7,4 -7,4
Mortalitate infantilă 13,5 14,3 15,1 10,9 13,8 12 16,2 12,7 6,2 6,5
Mortalitate maternă 0 0 0 132,4 0 0 78 37,2 0 0

Principalii indicatori demografici ai stării de sănătate

Graviditatea

Din analiza numărului gravidelor nou luate în evidența medicului de familie și a numărului de nașteri (deși acești indicatori nu pot fi superpozabili ) reiese că există un  număr important de gravide care nu se prezintă la un medic de familie pentru a fi monitorizată evoluția sarcinii.

De asemenea se constată că la nivel de judeţ se înregistrează încă sarcină la fete sub 15 ani.

Anul Sub 15 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani
2008 16 533 1041 773 375 89 8
2009 4 509 1016 768 337 63 3
2010 6 358 826 577 267 45 2
2011 57 405 698 447 206 40 0
2012 2 292 683 427 265 101 4
2013 26 227 563 412 226 176 34
2014 62 376 530 221 93 138 14
2015 1 119 697 594 218 103 12
2016 3 98 568 594 256 135 10
2017 0 138 537 599 213 107 16

Evoluția principalelor boli cronice

Principalele 6 cauze de morbiditate prin afecțiuni cronice în județul Călărași sunt : bolile hipertensive, cardiopatia ischemică, tumorile maligne, diabetul zaharat, bolile pulmonare cronice obstructive și tulburările mintale .

Analizând tendința de evoluție a prevalenței  principalelor  cauze de morbiditate, se constată tendința ascendentă în perioada 2008-2017 pentru toate aceste cauze de morbiditate.

EVOLUȚIA PREVALENȚEI PRINCIPALELOR BOLI CRONICE

 Afecțiune 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Boli hipertensive 6,98 7,18 7,39 8 8,2 9,10 10,24 9,97 10,28 13,62
Cardiopatie ischemică 3,83 3,82 3,88 4,4 4,36 4,77 5,02 4,88 4,72 6,64
Tumori maligne 1,38 1,55 1,64 1,28 1,25 1,27 1,33 1,88 1,9 1,87
Diabet zaharat 1,33 1,41 1,8 1,71 1,89 1,86 2,18 2,4 2,57 3,05
Boli pulmonare cronice obstructive 1,19 1,2 1,21 1,37 1,39 1,52 1,67 1,63 1,82 2,61
Tulburări mintale 1,06 1,1 1,16 1,4 1,4 0.98 1,48 1,44 1,62 2,66

Prevalența principalelor boli cronice

EVIDENȚA DIABETULUI ZAHARAT

Specificare TOTAL CAZURI FORMA CLINICA DE BOALA
Insulino dependent Insulino independent Alte forme
A 1 2 3
Cazuri noi 558 251 307 0
Ramasi in evidenta, din care in: 8162 1306 6856 0
Urban 4684 680 4004 0
Rural 3478 626 2853 0

                   Diabet  cazuri noi și vechi la 31.12.2017                         Diabet – urban comparativ cu rural

Morbiditatea prin cancer

În ceea ce privește morbiditatea prin cancer, la 31 decembrie 2017  în evidența cabinetului de oncologie sunt 5863 pacienți .

Din analiza datelor raportate de cabinetul județean de oncologie din structura Spitalului Județean de Urgență Călărași reiese că există tendința de creștere a incidenței cancerului pe total localizări.

PRINCIPALELE TIPURI DE CANCER

Tip de neoplasm Cazuri noi Rămași în evidență
Col uterin 23 735
Piele 8 532
Prostată 20 287
Sân (la femei) 22 1194
Stomac 29 308
Bronhopulmonar 160 895
Colorectal 60 618
Ficat 44 584
Pancreas 25 184
Vezică urinară 29 229
Total 420 5566

PRINCIPALELE TIPURI DE CANCER

Principalele cauze de deces (rata de mortalitate la 100 000 locuitori ) în județul Călărași, 2008-2017

Cauza deces 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Boli aparat circulator 830,9 824,9 893,1 816,12 949,35 766,65 786,83 763,6 752,83 699,03
Tumori 224,79 225,64 232,5 215,43 260,66 245,78 233,34 218,49 201,96 238,74
Boli aparat

Respirator

59,3 56,89 63.8 68.71 72.14 65.43 86.16 81,77 91,98 100,91
Leziuni traumatice şi otrăviri 65,04 60,72 69.5 41.74 63.48 48.83 44.06 49,98 51,99 40,11
Boli ale aparatului digestiv 60,26 72,87 94.4 73.2 63.48 69.34 67.56 61,3 53,99 47,75

Principalele cauze de deces (rata de mortalitate la 100 000 locuitori ) în județul Călărași, 2008-2017
Decesele prin boli cardiovasculare dețin în continuare ponderea principală a deceselor. Cancerul reprezintă a doua cauză de deces la nivelul județului.

EVOLUȚIA BOLILOR TRANSMISIBILE

Anul Tetanos Difterie Poliomielită Tuse convulsivă Rujeolă Hepatită virală acută cu virus hepatitic B Infecţie urliană Rubeolă
1998 1 0 0 2 435 60 815 560
1999 1 0 0 0 3 64 272 22
2000 0 0 0 6 0 44 89 8
2001 0 0 0 6 0 35 567 0
2002 0 0 0 1 0 25 963 2
2003 0 0 0 9 1 22 505 240
2004 0 0 0 4 0 25 1041 12
2005 0 0 0 1 115 19 947 34
2006 0 0 0 0 68 7 119 0
2007 0 0 0 1 0 6 35 0
2008 0 0 0 0 0 0 12 0
2009 0 0 0 0 0 11 7 2
2010 0 0 0 0 0 11 8 0
2011 0 0 0 2 9 10 3 1
2012 0 0 0 3 103 4 0 894
2013 0 0 0 0 51 5 0 0
2014 1 0 0 0 1 4 3 1
2015 0 0 0 2 0 6 0 0
2016 0 0 0 1 6 8 6 0
2017 0 0 0 0 446 4 9 0

RUJEOLA

Rujeola (pojarul) este boală notificabilă în România din 1978.

La nivel național notificarea bazată pe caz s-a introdus din anul 1999, iar definițiile de caz și clasificările EU au fost adoptate din anul 2005.

Vaccinarea cu vaccin monovalent V.V.R (vaccin viu rujeolos atenuat) a fost introdusă în România din 1979, cu vaccinarea copiilor între 9 și 11 luni.

În anul 1994 s-a introdus o a doua doză de vaccin VVR elevilor din clasa I.

Prima doză de VVR a fost înlocuită cu ROR (trivaccin rujeolic – urlian-rubeolic) în anul 2004 la copiii intre 12-15 luni , iar a doua doză VVR a fost înlocuită cu ROR din octombrie 2005.

În perioada 1997-2014, în județul Călărași s-au înregistrat 3 epidemii de rujeolă : 1997-1998, 2005-2006 și 2012-2013, în contextul evoluției epidemice a rujeolei la nivel național.

EPIDEMIA DE RUJEOLĂ

În județul Călărași, județ afectat în anul 2017 de epidemia de rujeolă, primele cazuri de rujeolă în județ s-au înregistrat la finele anului 2016 (1 caz noiembrie și 5 cazuri decembrie 2016).

În anul 2017 au fost clasificate confirmate (etiologie confirmată cu laboratorul) și probabile (cazuri ce corespund definiției de caz clinic și au legătură epidemiologică cu un caz confirmat cu laboratorul) un număr de 446 cazuri, repartiția acestora pe grupe de vârstă și mediu de rezidență fiind cea din tabelul din slide-ul următor.

Epidemia a afectat în prima jumătate a anului 2017 preponderent populația din municipiul Călărași și localitățile din zona estică a județului, iar în a doua jumătate a anului 2017 populația din zona vestică a județului. 93% dintre cazuri s-au înregistrat la persoane nevaccinate împotriva rujeolei.

REPARTIȚIA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI MEDII DE REZIDENȚĂ

MĂSURI PENTRU LIMITAREA EXTINDERII EPIDEMIEI PERSONAL MEDICAL

  • Reinstruirea personalului medical de la nivelul cabinetelor medicale de familie privind metodologia de supraveghere a rujeolei și măsura instituită de MS de vaccinare ROR a copiilor 9-11 luni, de recuperare urgentă la vaccinare ROR a copiilor 1-9 ani fără nici o doză ROR și a copiilor 5-9 ani fără cea de-a doua doză ROR;
  • Reinstruirea personalului medical de la nivelul unităților sanitare cu paturi din județ privind metodologia de supraveghere a Rujeolei și măsurile administrative necesare pentru limitarea contactului cazurilor posibile rujeolă cu personalul/pacienții cu alte afecțiuni/aparținătorii pacienților cu alte afecțiuni, măsuri ce vizează scăderea riscului de transmitere a bolii în cadrul unității (aplicarea precauțiilor de izolare);

MĂSURI PENTRU LIMITAREA EXTINDERII EPIDEMIEI MĂSURI COMUNITARE

  • Solicitarea sprijinului autorităților publice locale și reinstruirea lucrătorilor comunitari privind sprijinirea personalului medical de la nivelul cabinetelor medicale de familie în identificarea copiilor din teritoriul lor și în verificarea antecedentelor vaccinale, cu mobilizarea la vaccinare a celor eligibili;
  • Acțiuni de informare a populației privind riscurile rujeolei și importanța vaccinării ROR (comunicate presă, acțiuni de comunicare în focare, distribuire de materiale informative inclusiv furnizate de OMS România);
  • Acțiuni de identificare a contacților din focare și vaccinare ROR.

EVOLUȚIA ALTOR BOLI TRANSMISIBILE RUBEOLA

  1. Dacă rubeola este o boală eruptivă cu evoluție benignă, elementul de gravitate al acestei infecții este reprezentat de primoinfecția cu virus rubeolic a femeii gravide, situație în care virusul transmis trans-placentar la produsul de concepție este teratogen, producând malformații congenitale cunoscute sub denumirea de sindrom rubeolic congenital.
  2. Rubeola este boală notificabilă în România din 1978, până in anul 2007 fiind raportare numerică trimestrială.
  3. În anul 2012, în contextul evoluției epidemice a rubeolei la nivel național din anul 2011, al acoperirilor vaccinale pentru cohortele eligibile la vaccinare suboptimale și al existenței de cohorte de adolescenți care nu au fost cuprinși la vaccinare rubeolică în calendarul de vaccinare, în județul Călărași s-a înregistrat evoluție epidemică a rubeolei, epidemie care a constituit cea mai importantă epidemie printr-o boală prevenibilă prin vaccinare care a evoluat în județ în ultimii 20 de ani.
  4. Epidemia a cumulat un număr de 894 cazuri confirmate cu laboratorul sau pe criterii epidemiologice, iar vârful epidemiei a fost înregistrat în luna martie, anul 2012.
  5. În anii 2015, 2016 și 2017 la nivelul județului nu s-a înregistrat nici un caz confirmat rubeolă.

EVOLUȚIA ALTOR BOLI TRANSMISIBILE INFECȚIA URLIANĂ

În România vaccinarea împotriva infecţiei cu virus urlian a fost introdusă în calendarul naţional de vaccinări din anul 2004 prin înlocuirea vaccinului viu rujeolos cu trivaccin rujeolic-urlian-rubeolic şi vaccinarea sistematică a copiilor de 12 luni, completată din anul 2005 cu introducerea unei a doua doze la elevii de 7 ani, deci practic în România s-a asigurat protecţia împotriva infecţiei cu virus urlian a persoanelor născute incepând cu anul 1998 (copii ce se aflau în clasa I în anul şcolar 2005-2006 ).

Introducerea vaccinării a influenţat dramatic în timp extrem de scurt evoluţia infecţiei cu virus urlian, infecţie a cărei manifestare dominantă este de parotidită dar care poate avea şi alte localizări şi poate determina meningită, encefalită, orhită, pancreatită.

După anii 2012 și 2013 în care la nivelul judeţului nu s-au înregistrat cazuri confirmate sau probabile de infecţie urliană, în anul 2014 au fost înregistrate 3 cazuri, în anul 2016 s-au înregistrat 6 cazuri, iar în anul 2017 s-au înregistrat 9 cazuri.

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ CU VIRUS HEPATIC B

În anul 2012 s-au înregistrat 4 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic B și 5 cazuri  în anul 2013;

Toate cazurile confirmate de hepatită virală acută cu virus hepatic B înregistrate în anii 2012 și 2013 sunt cazuri la adulți și toate au fost cazuri cu transmitere sexuală;

În anul 2014 s-au înregistrat 4 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic B, dintre care 3 cazuri cu transmitere sexuală și un caz la sugar infectat peri-natal mama copilului având infecție cu virus hepatic B;

În anul 2015 s-au înregistrat 6 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic B, toate cazuri cu transmitere sexuală;

În anul 2016 s-au înregistrat 8 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic B, dintre care 7 cazuri la adulți, toate cazuri cu transmitere sexuală și 1 caz la copil (expus familial);

În anul 2017 s-au înregistrat 4 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic B, toate cazuri cu transmitere sexuală.

Evoluţia principalelor boli transmisibile pe cale hidrică în judeţul Călărași

Factorii principali prin care teoretic pot fi controlate bolile cu transmitere digestivă/hidrică sunt reprezentaţi de: calitatea apei de băut, nivelul de sanitaţie în colectivităţi şi comunităţi, nivelul de educaţie .

Experienţa a dovedit că practic impactul activităţii personalului medical din structurile preventive asupra acestor factori este aproape inexistent şi controlul bolilor cu transmitere hidrică se limitează la controlul extinderii focarelor.

În județul Călărași din a doua jumătate a anului 2012 se constată creşterea morbidităţii prin hepatită virală acută cu virus hepatic A, trend care a continuat în 2013 și 2014. Astfel, în anul 2012 la nivelul judeţului s-au înregistrat 42 cazuri confirmate de hepatită virală acută cu virus hepatic A, în anul 2013 au fost confirmate 186 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic A, iar în anul 2014  au fost confirmate 456 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic A, cele mai multe focare continuând să evolueze și în anul 2015. În anul 2016 s-au înregistrat 7 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic A, iar în anul 2017 s-au înregistrat 5 cazuri de hepatită virală acută cu virus hepatic A (din care 4 cazuri-focar familial Șoldanu) .

TUBERCULOZA

Tuberculoza continuă să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică la nivel

național și la nivel județean.

Deși trendul morbidității prin tuberculoză este descendent, incidența cazurilor de tuberculoză rămâne la valori crescute .

Cea mai afectată grupă de vârstă a fost grupa de vârstă 45-54 ani, urmată de grupa de vârstă 55-64 ani, dar continuă să se înregistreze și cazuri de tuberculoză la copii, în anul 2017 înregistrându-se 5 cazuri.

Trend tuberculoză

INCIDENȚA TUBERCULOZEI

ANTROPOZOONOZE

Antropozoonozele sunt boli infecțioase ce afectează diverse specii animale și care accidental se transmit la oameni.

Dintre acestea, dacă în trecut cel mai frecvent implicate în patologia umană înregistrată la pacienți domiciliați în județul Călărași au fost trichineloza şi leptospiroza (antropozoonoze legate de prezența rozătoarelor), în prezent se constată emergența antropozoonozelor transmise prin căpușe.

EVOLUȚIA ANTROPOZOONOZELOR

Dacă anul 2009 a fost primul an în care au fost confirmate cazuri de febră butonoasă la pacienți din județ (două cazuri), în anul 2010 au fost confirmate 5 cazuri de febră butonoasă. Febra butonoasă este o antropozoonoză produsă de căpușa câinelui, ce poate avea evoluție severă.

În anul 2011 s-a înregistrat primul caz confirmat de boală Lyme din județ, infecție de asemeni transmisă prin înțepătura de căpușe, iar în anul 2012 au fost notificate și cazuri posibile boală Lyme – un număr de 25 cazuri – dintre care în urma investigațiilor de laborator au fost confirmate 6 cazuri.

Semnalăm tendința de endemizare a antropozoonozelor transmise omului prin mușcături produse de căpușa câinelui, tendință ce poate fi favorizată de creșterea densității populației canine – îndeosebi a câinilor comunitari, neîntreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi, căpușele putând supraviețui în vegetație.

INFECŢIILE ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE

În anul 2017, unitățile sanitare cu paturi din județ au raportat un număr de 124 infecții asistenței medicale, cele mai multe fiind cazuri raportate de Spitalul Județean de Urgență Călărași (cazuri de rujeolă).

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

error: Content is protected !!