Divertisment, Plăcerile vieţii — octombrie 27, 2016 at 15:06

in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad.

by

Intr-o zi, o directoare de succes de la resurse umane a fost calcata de un autobuz in timp ce se plimba si a murit. Sufletul ei a fost intampinat la Portile Raiului de catre Sf. Petru in persoana.

– Bine ai venit in Rai! Dar inainte sa te instalezi, se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata un
director de la resurse umane care sa ajunga pana aici si nu suntem prea siguri ce sa facem cu tine.
– Nicio problema, doar lasati-ma inauntru.
– As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele ai vrea
sa-ti petreci eternitatea.
– De fapt eu m-am decis. Prefer sa raman in Rai.
– Imi pare rau, regulile sunt reguli.
Si astfel Sf. Petru o pune intr-un lift si s-a dus direct in Iad. Usile s-au deschis si ea s-a gasit calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local si in fata ei erau toti prietenii ei – directori cu care lucrase si toti o aclamau. Au alergat toti spre ea, au sarutat-o pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute. Au jucat o runda excelenta de golf, apoi seara s-au dus in local unde a mancat o cina excelenta formata din specialitati si homari.
A facut cunostinta si cu Diavolul care era de fapt un tip de treaba (chiar dragut) si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu ea si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift.
Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa. S-a distrat de minune si cele 24 de ore au trecut fara sa-si dea seama.
Sf. Petru a venit si a luat-o.
– Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alege-ti eternitatea.
– Nu credeam c-am sa spun asta… adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad. Asa ca Sf. Petru a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, s-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie. Prietenii ei erau imbracati in zdrente si colectau gunoiul in saci.
Diavolul a venit si el si si-a pus bratul in jurul ei.
– Nu inteleg, spuse femeia tremurand, ieri cand am fost aiciera un teren de golf si un local unde am mancat homar,
am dansat si m-am simtit bine. Acum nu mai e decat pustiu si gunoi, iar prietenii mei sunt toti mizerabili.
Diavolul s-a uitat la ea si a zambit:
– Ieri te recrutam. Azi esti angajata…

sani*************

Un african, tocmai recunoscut ca azilant, se plimba mândru pe străzile noului sau oraș. El se adreseaza primului întâlnit, spunându-i:
“Multumesc draga germanule, va multumesc ca m-ati primit in tara voastra
minunata, ca mi-ati oferit ajutor, adăpost si asigurare medicala.”
Cel caruia i se adresase raspunde :
“Va inselati, eu sunt albanez.”
Omul merge mai departe si se adreseaza unei alte persoane:
“Mulțumesc pentru ca m-ati primit in asa o tara frumoasa ca Germania!”
Acesta ii raspunde: “Eu nu sunt neamt, eu sunt romגn…”
Mai întâlnește o persoana si spune din nou: “Multumesc pentru minunata Germanie!”.
Cel interpelat ridica din umeri si zice. “Eu nu sunt german, sunt egiptean.”
Apoi vede el o femeie ceva mai vârstnică si o intreaba. “Sunteti nemțoaică ?”
“Nu”, zice femeia, “sunt turcoaica.”
Nedumerit, o intreaba: “Dar unde sunt, femeie, toti nemții astia ?”
Femeia se uita la ceas si spune: “ Unde sa fie ? La munca!”

***************

Eminescu dă comandă unui ţigan să-i facă un cazan de aramă. Când vede cazanul, zice Eminescu:
– Măi ţigane, vrei să mă păcăleşti? Cazanul ăsta al tău nu are pic de aramă!
– Da’ ce, răspunse ţiganul, codrii tăi au?

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.