De pe la noi, Editoriale — iulie 9, 2013 at 08:30

Propunere indecenta!

by

propunere indecentaDe felul meu, sunt un timid, mai prost decât prevede legea. În adolescenţa jumătate comunistă, jumătate capitalistă, pe care am petrecut-o, nici nu eram în stare să agăţ fetele, veneau ele la mine si mă agăţau, de obicei cele refuzate la export sau ciudatele. Cu timpul, după ce am pierdut vreo 20 de ani din viaţa asta scurtă, am realizat că cel mai mare blestem, cel mai mare handicap şi cea mai mare porcărie pe lumea asta este să îţi fie frică. Pe frica noastră, a prostimii de rând, a „iobagului” olteniţean sau român în general, alţii, aşa zişii băieţi deştepţi (cred că ăştia erau cei care în adolescenţă agăţau fetele cu tupeu, şi aveau tatal miliţian, ori turnator la miliţia locala) au facut averi colosale de a rămas pâna şi mafia italiană cu gura căscată când le a vazut conturile din Elvetia.

Eu m-am trezit, e adevărat cam târziu, dar nu imi este frică pe lumea asta decât de Dumnezeu. VOI? Cât mai vreţi să dormiţi, să fiţi persoane cu dizabilitatea numită FRICĂ? Chiar aşa de bine puteţi dormi noaptea ştiind că, al dumnevostră copil, plecat la munca, în afară, îşi rupe spinarea ca să vă trimită amărâta aia de 100,200 de euro ca să vă platiţi reţeta compensată sau să vă permiteţi să mâncaţi şi altceva decât ce este la reducere în marile magazine? Chiar nu vreţi să luptăm cu „ciocoii” noştrii, să înteleagă că suntem oameni, nu turme ademenite cu mici şi bere? NU E RUŞINOS SĂ NU POŢI, E DE CĂCAT SĂ NU ÎNCERCI!
De aceea, indecent şi chiar obraznic pentru aleşii nostri din Colegiul 5 (cuprinde tote localitaţile de la Chiselet, Olteniţa, Valea Roşie şi până la Crivăţ) eu vă propun:
1. Treziţi-va, pentru că somnul dumneavostră va mai naşte miliardari de carton, iar Europa are nevoie de voi, în calitate de turme electorale pe plaiurile mioritice.
2. Să devenim din nou o NATIUNE (Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune. “DEX ’98”).
3. Să înfiinţăm o asociatie non profit, cu personalitate juridica, denumita de exemplu, Asociaţia săracilor din România, în cadrul căreia să participăm şi noi la actiuni politice, umanitare sau de altă factura, nu doar doamna deputat” x” sau alti senatori „y”, să fim uniţi şi cât mai mulţi, şi să le spunem simplu şi cu umor aleşilor noştrii să se duca acasa, că le este şi lor greu să facă naveta de la Snagov, Corbeanca, etc, pâna la Senat.
4. La anul vin, spre bucuria băieţilor deştepţi, alegerile europarlamentare, trai pe vătrai, 80 000 de euro pe luna sau cât o fi indemnizaţia şi sporurile de europarlamentar. Cum ar fi să găsim un pensionar sau pensionară, cu „pensie serioasă” de 100 de euro pe luna, iar sprijinit(ă) de către aceasta Asociaţie să o punem pe lista, drept candidat independent la europarlamentare. Iar noi, câţi vom fi, să mergem prin toate localităţile Colegiului, cu ce avem sau putem fiecare, cu maşina, cu bicicleta, pe jos, să batem din poarta în poartă, si sa le propunem sa voteze pensionarul nostru amărât. Românii nu sunt prosti, le vor lua micii şi berea la ăia care le dau, daca le vor da, iar de votat vor vota, să zicem, cu tanti Leana sau nea Vasile, pensionarul nostru. Avem şanse mari la cât de iubiţi sunt politicienii români.
5. Nu vă costă nimic treaba asta, decât să aveţi inimă de român adevărat, să vă doriţi ca ai dumneavoastră copii să nu mai fie slugi europene, să va doriţi cu adevărat ca în colegiul nostru să fie ales un pensionar deputat, senator sau europalamentar. Suntem noi adormiti, dar suntem multi!
6. Cine accepta indecenta mea propunere, vă rog să mi trimiteti un mesaj pe contul meu in care să scrie că vreţi să fiţi membru al Asociaţiei române a săracilor, iar eu voi înfiinta aceasta asociatie (de profesie sunt jurist), voi lupta prin toate apariţiile la radio şi tv, ca anul viitor tanti Leana sau nea Vasile sa fie deputat, senator sau europarlamentar.

Mitrea Marian

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page