You cannot copy content of this page
Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — martie 22, 2016 at 17:19

Postul Paştelui: Tradiții și superstiții

by

Anul acesta, Postul Paștelui a început luni, 14 Martie. Acesta, numit în tradiția populară și Postul Mare sau Postul Păresimilor, este cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, fără carne şi lactate, întinzându-se pe o perioadă de șapte săptămâni. Are doar două zile de dezlegare la peşte, în 25 martie, de Buna Vestire şi pe 24 aprilie de Florii. De asemenea, în Postul Paştelui, în fiecare sâmbătă are loc pomenirea morţilor.

lumanariÎnvierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştelui, este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a şaptea, cea a patimilor.

Acest post face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. Conform credinței populare, Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, trebuie să adopte o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri, practic zilele de naștere nu se serbează, iar distracțiile sunt interzise.

Potrivit patriarhului Daniel, foarte adesea, din cauza lăcomiei sau a dependenţei totale de hrană materială, omul devine un mecanism de consum. Biserica adresează oamenilor în postul de 40 de zile o chemare la despătimire.

“Cine nu poate posti material, pentru că este bolnav, poate, totuşi, posti spiritual, în sensul că se înfrânează de la gânduri urâte, de la priviri pătimaşe, de la vorbe care rănesc sau jignesc, care au în ele duh de stăpânire, duh de ceartă sau duh de slavă deşartă. Oricât am posti de mult, oricât ne-am ruga de mult, trebuie să ne gândim cu multă smerenie că sunt alţii care se roagă mai mult decât noi, care sunt mai milostivi decât noi, mai curaţi decât noi. Numai dacă ne smerim sincer, ne sunt folositoare pocăinţa, rugăciunea şi postul”, a mai spus patriarhul BOR.

Astfel, când postim nu trebuie să schimbăm doar felurile de mâncare, respectiv să înlocuim carnea şi alte alimente de origine animală cu produse vegetale, ci şi comportamentul. Schimbarea felului de a mânca trebuie să fie însoţită şi de schimbarea atitudinilor oamenilor în viaţă, a relaţiilor cu Dumnezeu, cu ceilalţi şi cu lumea materială.

Postul este, întâi de toate, “o perioadă de eliberare de păcate şi de patimi egoiste”, adică o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de înviere şi de luminare a sufletului prin rugăciune, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi şi ale Scrierilor Sfinţilor, prin spovedanie, dar mai ales prin împărtăşire.

După ce au ținut post, creștinii trebuie să se spovedească pentru a putea, mai apoi, să se împărtășească. Acest lucru, spovedania,  presupune mărturisirea păcatelor și căință și se face, de obicei, în ultima săptămână de dinainte de Înviere.

Tot în ultima săptămână a postului Paștelui, în fiecare biserică creștin-ortodoxă, se oficiază “Deniile”, unele dintre cele mai frumoase și înălțătoare slujbe religioase, săvârșite după orele 18-19, seara.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.