You cannot copy content of this page
Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — aprilie 9, 2017 at 01:36

Obiceiuri și credințe populare în Duminica Floriilor

by

MOTO: Cel care se împărtașeste de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune atunci.

Creştinii sărbătoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar singura de acest fel din Postul Mare, deoarece zilele care urmează, din Săptămâna Mare, sunt unele ale tristeţii.

duminica floriilor2În această zi, denumită şi Duminica Stâlpărilor, se aduc în biserică și se sfinţesc, prin rugăciune şi stropire cu agheasmă, ramuri înmugurite de salcie (stâlpări), care apoi se împart credincioșilor. Aceste ramuri simbolizează biruinţa asupra morţii prin învierea lui Lazăr și prevestesc totodată învierea lui Christos.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, după săvârşirea Sfintei Liturghii,  se sfinţesc ramurile de salcie aduse de credincioşi. Se citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, existând credinţa că ele  tămăduiesc diferite boli.

În tradiţia populară există credinţa că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajutând-o pe Fecioară să treacă peste apa unui râu.

Sâmbăta Floriilor, ziua învierii lui Lazăr, mai este cunoscută în popor și sub numele de Moșii de Florii, zi în care sunt comemorați cei care au părăsit lumea fizică.

În seara din ajunul sărbătorii Floriilor, amintind de ieșirea oamenilor în întâmpinarea lui Iisus pe drumul Ierusalimului, în unele locuri se organizează un pelerinaj sau o procesiune, care pornește întotdeauna de la o biserică și se sfârșește la o (altă) biserică.

Acest pelerinaj, simbol al vieții noastre trecătoare în această lume, ne invită la un pelerinaj mai profund, interior, al sufletului ce înaintează spre mântuire, spre adevărata noastră cetate nepieritoare din ceruri.
Pelerinajul de Florii este în același timp o mărturisire a credinței, un semn al aspirației de a căuta sfințenia, o trăire fraternă a tuturor celor care se alătură pentru a-l urma în spirit pe Iisus, un prilej de a medita asupra vieții noastre ca trecere, o binecuvântare pentru cetate și o bucurie a sărbătorii spirituale.

Din seara aceasta la biserică încep deniile, cele mai frumoase şi mai mişcătoare slujbe şi cântări de peste an. Evocând patimile lui Christos, ele ne invită să-l urmăm în spirit pe drumul crucii, care pentru noi este un drum al vieţii, al iertării şi al mântuirii.

Există foarte multe obiceiuri populare legate de sărbătoarea Floriilor. Prezente pe tot cuprinsul țării, nu sunt lipsite de particularități zonale pline de culoare.

În ziua de Florii, oamenii merg cu crenguțe de salcie la biserică, pentru a-L întâmpina tainic pe Iisus. Aceste crenguțe sfințite sunt puse apoi la icoane. Există credința că este bine ca ele să fie păstrate până la următoarele Florii.

Rămurelelor de salcie sfințite li se atribuie numeroase virtuți magice, protectoare și terapeutice.
Astfel, ele sunt puse la ferestre, la uși sau la porți pentru a oferi protecție întregii case și familii, ferindu-le de rele, de evenimente neplăcute și chiar de duhurile necurate.

În unele părți ale țării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc, pentru a fi apărați de boli și pentru a deveni mai robuști. Bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele. Exista și obiceiul ca părinții să-și lovească ușor copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică, pentru a crește sănătoși și înțelepți.

Virtuțile protectoate ale rămurelelor de salcie sunt invocate și pe vreme rea: în unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte sau erau puși pe foc când începea să bată grindina sau când se pornea furtuna, pentru a împrăștia norii.

Sărbătoarea Floriilor marchează, de asemenea, reînvierea naturii, explozia exuberantă a vieții sub toate formele ei, salcia fiind și un simbol al fertilității și al fecundității.

Astfel, țăranii, convinşi de efectul miraculos al mugurilor de salcie, îi îngroapă sub brazdă, pentru a avea o recoltă bogată. Tot la sat, animalelor le sunt date să mănâce câteva ramuri de salcie sfințite pentru a se înmulți și a fi sănătoase tot anul. De asemenea, crenguțele sfințite sunt agățate în jurul pomilor fructiferi și al butucilor de vie pentru a le asigura un rod bogat. În popor există credința că abia în această perioadă pomii prind putere să rodească și, de aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teamă ca aceștia să nu rămână fără rod.

În ziua de Florii, stupii erau și ei împodobiți cu ramuri de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină.

Tot în această zi, într-un pom înflorit se agață mărțișorul primit de 1 martie și alături de el haine și zestrea fetelor de măritat, pentru a se aerisi.

duminica floriilor1În noaptea de Florii, în unele zone, fetele își pun sub pernă busuioc, spre a deveni mai frumoase și mai sănătoase și pentru a se mărita în acel an.

Un alt obicei este ca la miezul nopții să se fiarbă busuioc în apă și cu această fiertură să te speli pe cap, pentru a avea un păr sănătos și frumos. Altfel, însă, în Muntenia se credea că cei care se spală pe cap în ziua de Florii vor albi, devenind asemeni copacilor care înfloresc în aceasta duminică.

Sărbătoarea Floriilor, strâns legată de învierea miraculoasă a lui Lazăr, include și obiceiuri dedicate defuncților. Astfel, în această zi se curăță mormintele, se împodobesc, se agață de cruci rămurele de salcie și se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor care au plecat din această lume.

Alte câteva credințe legate de sărbătoarea Floriilor:

  • cel care se împărtașeste de Florii are mari șanse să i se împlinească orice dorință își va pune atunci;
  • în această zi se crede că înfloresc urzicile și apoi nu mai sunt bune de mâncat, de unde și o altă denumire dată acestei sărbători: nunta urzicilor;
  • se spune că vremea din ziua de Florii se va repeta în prima zi de Paşti;
  • se credea că cine nu serbează ziua lui Lazăr se va umple de pistrui.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.