Cultură şi Educaţie, Educaţie — mai 14, 2013 at 12:49

NOI VREM LA ŞCOALĂ!!!!!!!.VOI PUTEŢI SĂ NE AJUTAŢI????

by

memoriu catre factorii de decizie si comunitate

NOI VREM  LA ŞCOALĂÎmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie are ca scop prevenirea şi combaterea marginalizării şi excluderii sociale prin îmbunătăţirea ratei de participare la educaţie.

Un fenomen îngrijorător îl constituie creşterea numărului copiilor rromi care nu se înscriu la şcoală sau abandonează şcoala timpuriu.

În acelaşi timp, un lucru pozitiv este acela că atitudinea acestora faţă de şcoală este una pozitivă, în sensul că trei sferturi din cei care au abandonat şcoala îşi exprimă dorinţa de a se întoarce la şcoală, fiind conştienţi de importanţa educaţiei pentru viitorul lor profesional.
Este imperios necesar ca, pentru atragerea copiilor în şcoli şi grădiniţe, cadrele didactice şi copiii să fie educaţi în spiritual toleranţei şi nediscriminării.
În general, preşcolarii rromi vin la grădiniţă cu o idée deformată despre instituţiile şcolare, idee indusă de familie, de colegii de joacă, de fraţii mai mari, care minimalizează menirea acestora.

Deşi există puţini părinţi rromi care îşi înscriu copiii la grădiniţă, cadrele didactice pot convinge pe aceştia de necesitatea urmării cursurilor- menite să formeze deprinderi şi abilităţi necesare la clasa I.
În timp s-a dovedit că, dupa asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi au căpătat abilităţile de a scrie, a socoti, a desena, a cânta, a lucra împreună, obţin rezultate foarte bune la învăţătura şi se integraeză mai uşor în disciplina şcolară.

Pornind de la situaţia reală, in care parintii sunt plecati in strainatate iar copiii sunt lasati adeseori in grija bunicilor, in majoritatea cazurilor analfabeti, mulţi copii rromi întămpină la clasa I dificultăţi foarte mari: mânuirea stiloului, integrarea în colectivitate, înţelegerea unor noţiuni şi cuvinte.

De adăugat că, în plus, unii copii, la venirea în clasa I, nu cunosc decât limba maternă.

Se impune în acest caz o nuanţare a muncii învăţătorului cu astfel de copii, în măsura în care cerinţele programei şcolare şi timpul limitat afectat procesului instructiv-educativ permit aceasta.

În condiţiile prezentate mai sus, se impun câteva reguli ce vor duce la soluţionarea problemelor existente:

  •  elevii rromi să frecventeze anterior grădiniţa;
  •  copiii rromi vorbitori doar ai limbii materne să fie ajutaţi de educatoare să acceadă la lexicul minimal românesc;
  • educatoarea sa fie de etnie si cunoscatoare atat a  limbii romane cat si a limbii rromani
  • daca educatoarea este de etnie rroma, atunci familiile au mai mare incredere in a-si trimite copiii la gradinita
  • dacă în şcoală există mai multe clase I, să se distribuie echilibrat copiii rromi care nu au frecventat grădiniţa;
  • în cazul în care şcolarii cunosc doar limba maternă, posibilităţile de integrare se bazează pe următoarele:solicitarea sprijinului mamelor pentru “traducere”, a profesorilor rromi, a voluntarilor traducători, procurarea de “dicţionare si de ce nu … infiintarea unui Centru de resurse

Cadrele didactice care lucrează cu copiii rromi trebuie să fie în aşa fel pregătite, încât, pe baza informaţiilor în legătură cu tradiţiile, istoria şi cultura rromă, să iniţieze activităti de educaţie multiculturala în şcoli, dând astfel şansa copiilor rromi şi români de a cunoaşte mai multe despre istiria şi tradiţiile colegilor lor, baza unei înţelegeri şi acceptări a diversităţii.
Fiind solicitati in a-si aduce si ei contributia in activitati, le castigam increderea, le oferim posibilitatea sa faca ce le place si ce caracterizeaza etnia, si nu-i mai vedem la usile bisericilor sau in cimitire cersind.

Deşi înscrişi în evidenţele şcolare, unii copii rromi nu frecventeaza cursurile decât atât cât se cere pentru obţinerea alocaţiei de stat, părinţii rromi acceptând acest lucru şi chiar bucurându-se.
Ca orice minoritate, minoritatea rromă trebuie să se bucure de toate drepturile înscrise în documentele internaţionale.

Faptul că rromii constituie o minoritate etnică defavorizată şi discriminată, este recunoscut la nivel internaţional.
Abandonul şcolar, lipsa nemotivată de la şcoală pe perioade lungi, rezultatele slabe la învăţătură sunt efectele marginalizării sociale   şi ale discriminării cu care se confruntă elevii rromi.
Atragerea elevilor acestei etnii către şcoală ar trebui să se facă prin organizarea cât mai plăcută a procesului didactic, prin programe educaţionale alternative, prin activităţi exstraşcolare, non-formale de petrecere a timpului liber.

Este un lucru normal pentru un copil sa vorbeaca limba vecinului sau si scoala ar trebui sa încurajeze si sa sustina acest lucru, în mod special daca societatea pe care vrem sa o cladim este una multiculturala, cu un real respect pentru toate culturile, indiferent daca este vorba de cea majoritara sau cea minoritara.
Oferind consiliere părinţilor rromi, cadrele didactice trebuie să atragă familiile la activităţi extraşcolare.

Stabilindu-se un climat bun de cooperare între şcoală şi familie, copiii rromi vor avea de câştigat, aceştia fiind trimişi la şcoală chiar de către părinţi.
Cadrul didactic trebuie să cunoască faptul că activităţile de predare, de îndrumare cu elevii rromi , de colaborare cu părinţii rromi, necesită un anumit specific.

Stim ca este greu, dar IMPREUNA se pot face multe lucruri pentru binele societatii in care traim.

impreuna

            IMPREUNA inseamna EU, TU, EI…

Haideti sa ne uitam si in stanga si in dreapta si de ce nu…sa ne intoarcem privirea spre cei care au nevoie de NOI.

Stiu ca se poate pentru ca NOI am putut.

Insa SINGURI ne este greu.

Avem nevoie de DUMNEAVOASTRA, de TOTI cei care spuneti ca sunteti langa NOI!!!

Mary Ionescu

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.