Editoriale, People-Passion-Performance — iulie 31, 2014 at 21:30

NAIADA – Dincolo de eticheta comercială

by

Acum trei ani, pe când începuse culesul viilor pe Domeniile Ostrov, la Lipnița, peste un izlaz de la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, o descoperire îndelung așteptată dintr-un popas inspirat, a redeschis cartea miturilor dobrogene. Ireală de neatins, o femeie cu un cap cu conexiuni galactice, jumătate pește, șănțuită pe o olană – învelitoare plămădită pe pulpa piciorului pentru a acoperișul unei case din Almalău  – înoată spre lunci verzi despincând brazde din apa izvoarelor de lângă biserica „Înălțarea Domnului”, din satul cu turme și vii.

naiadeNaiadele nu sunt nici sirene, „fecioare înaripate” (Homer), nimfe marine vestite prin melodicitatea vocii cu care vrăjeau pe navigatori, provocând naufragiul corăbiilor (Krenbach, Dicționar de mitologie generală, Ed. Albatros, București, 1983, p. 497).

Naiada de la Lipnița/Almalău nu-i totuna cu nimfa Calisto,  fiica lui Lycaion, din cortegiul lui Artemis, care a dat constelațiile Ursa Mare și Ursa Mică, cu Clitia, altă naiadă a apei, fiica lui Oceanos și a lui Thetys, îndrăgită de Apollo, zeul Soarelui, și transformată de acesta în Floarea Soarelui, nici cu Daphne, fiica lui Ladon și Geea, prefăcută în copac (dafin) pentru coroane-recompense simbolice pentru poeți, artiști, atleți și războinici, nici cu Echo, blestemul repetării ultimului cuvânt (Marisa Belmonte, Margarita Burgueno, Dicționar de mitoogie Zei, eroi, mituri și legende, ed. All Educational, București, 2013, p. 83-84). Naiada de Almalău nu-i nici faraonoaica de pe discurile heraldice sau de pe plăcile de teracota sobelor, de pe pereții sau de pe căruțele nomazilor de altădată.

Naiadele pot fi doar neamuri cu nereidele, adică cu cele „50 de fiice ale zeului grec marin Nereus și al zeiței cu plete frumoase Doris. Printre văruțe,  Hipponoe („cea cu mâini trandafirii”), Amphitrite („cea cu glezne frumoase”), Antonoe („cea mare și fermecătoarer”). Numai că nereidele plutesc călare pe triton și pe delfini, nu și naiadele care plutesc singure. Obârșia și rostul lumii naiadelor și a nereidelor țin de o stare apolinică, țin de ordine , de măsură și armonie, de senin.

De unde ies cântecele? – se întreabă Tudor Pamfile, Mitologie românească …, București, 1916 – Poporul crede că departe – departe, la răsărit este o ligheoană, jumătate pește și jumătate fată, care cântă fel de fel de cântece, cu fel de fel de versuri. De la dânsa fură ici-colea câte un cântec oamenii cei buni la Dumnezeu și care au inimă bună și spun și altora cele auzite

Departe, departe, la răsărit, poți încă auzi povești despre naiade! Aduc din străfundurile izvoarelor de la Almalău, din lacul Bugeac și din vioara Dunării pietre prețioase și darul tinereții – fără – de – bătrânețe. Apoi încep să cânte lângă atelierul de olane de odinioară. „Vin …pentru tine!” i-au răspuns strugurii de pe plaiurile Domeniile Ostrov.

Așa a apărut gama de vinuri NAIADA, din legendă și trei soiuri de vie românești: Crâmpoșie, desigur selecționat (1972, Drăgășani), Fetească Albă și Fetească Neagră.

naiada vin1Crâmpoșia „ostrovită” este un vin răcoritor, de băut în orice oră a zilei, bine răcit. Amintește de vinurile „verzi” din nordul Portugaliei. Aciditatea și temperatură ridicată imprimă o notă de propețime și fructuozitate. După ce l-a degustat sommelierul Sergiu Nedelea ne-a asigurat că vinul se asociază la mese ușoare, de vară, susținute de legume și cărnuri ușoare: pui, pește și fructe de mare. Apelativul IG este doar o indicație de onestitate.

Fetească Albă (Pasărea, Poama fetei), vechi soi românesc, cu vatra în Domeniile Daneș, Transilvania, revine superlativă pe Domeniile Ostrov, Reserve D.O.C. – C.M.D. Oltina. Este un vin care te răcorește, de-ai fi și în cuptor de foc, are finețe și delicatețe cum rar întâlnim chiar și la renumitele vinuri albe din „Lumea Veche”.

Când, în verile toride, cărnurile roșii ocolesc meniul și sunt înlocuite de pește și fructe de mare, iar legumele, carnea albă și ciupercile domină platourile unei mese obișnuite. Fetească Albă de Domeniile Ostrov, dar numai aceea din Ferma 5, VN, 2527/10, lot 92, trebuie musai căutată de la Vama Veche la SELGROS, cu puțină osteneală și marketing, în tot lanțul HORECA.

Din „avangarda viticulturii românești”, cum ar spune eruditul professor Valeriu Cotea, Feteasca Neagră, sec, 2013, Reserve D.O.C. – C.M.D. Oltina, Ferma 13, VN 50, lot 93, este o Naiadă din registrul roșu profund, un vin de octombrie, corpolent și cu buchet de fructe de pădure. Daniel Zottu, un alt sommelier și un alt prieten, ne povățuiește că în gastronomie se așează după regulile clasice ale vinurilor roșii puternice, cu brânzeturi mature, cărnuri – mai ales cerb și căprioară din domeniile Artemis – dar se așează bine și lângă o fleică de vită cu sos de piper sau o costiță de porc (nu-l uitați și pe Cătălin Galan, Ghidul vinurilor românești, Ed. House of Guides, 2012).

Naiada vinDupă eticheta de-acum nu veți reuși să fiți ochi în ochi cu Naiada. Se lasă greu dezvelită. Puțină răbdare și în curând va urma chipul ei real de pe marca de tezaur a Domeniilor Ostrov. Ireală de neatins, nimfă a izvoarelor, lacurilor și apelor curgătoare, născută din cochilie, înzestrată cu har profetic și purtătoare a tinereții veșnice, Naiada te apropie de dragoste și frumusețe.

Împlinind quinta „NAIADA”, adăugați alte două sortimente de vinuri din struguri din „Lumea Veche”: Chardonnay (sec, 2013), Shiraz (roșu, sec, 2013)

Răzvan Ciucă
Domeniile Ostrov, iulie 2014

1 Comment

    Leave a Comment

    You must be logged in to post a comment.

    You cannot copy content of this page