Dezvoltare personală — octombrie 10, 2016 at 09:39

Mirela Retegan-Acum 10 ani tata mă trimitea să-mi caut de lucru- o poveste minunata

by

image1

– O să-ți moară copilu’ de foame… cine crezi tu că te plătește să te joci cu copiii? Du-te caută-ți serviciu, să te duci și tu ca toți oamenii de la 8 la 4 și pe urmă să stai acasă și să faci mâncare.
Și deși era convins că nu eram pe calea cea bună ceva îl făcea să mă susțină și să mă ajute.
Acum 10 ani am început povestea asta în cel mai greu moment din viața mea. Îmi pierdusem serviciul, mă despărțisem de tatăl Mayei, eram atât de jos cum nu am mai fost niciodată. La 36 de ani, într-un oraș străin, fără bani, fără bărbat, cu un copil de grădiniță și… cu o mână de prieteni care erau gata să mă susțină, să mă ajute. Lidia Feher făcuse niște afaceri, știa cu ce se mănâncă, Puiu-Ioan Ardelean, nașul Mayei, deja se descurca binișor în SUA așa că mi-a împrumutat 1000 de dolari și mi-a trimis 2 costume: unul de Moș Crăciun și unul de Superman. Și-așa am început. Cu 1000 de dolari luați cu împrumut și cu 2 costume. Cu Lidia în stare să deschidă orice ușă și cu mine care, brusc, am transformat bucuria mea de a mă juca împreună cu copiii în felul în care îmi câștigam banii să plătesc facturile. Ne plăcea atât de mult ceea ce făceam încât ni s-a părut totul o bucurie. Nu prea câștigam bani la început. Mai mult cheltuiam. Dar știam că e doar o situație de moment și că lucrurile se vor schimba.
Pentru tata era un pic mai greu să priceapă asta.
– De ce nu te duci tu să te angajezi undeva, să ai o siguranță a zilei de mâine? mă întreba omul simplu care toată viața lui a fost mecanic de locomotivă.
– Tată, mai sigur decât ceea ce fac eu nu există pe lumea asta. Orice patron poate mâine să închidă afacerea sau să crape, nu-mi dă nimeni siguranță în ziua de astăzi. Siguranța constă doar în ceea ce poți tu să faci.
Nu cred că a înțeles vreodată în mintea lui dar m-a susținut din toată inima. Împreună cu mama care mi-a cusut primele costume. M-au susținut părinții mei așa cum au făcut-o toți prietenii mei. Pentru mulți dintre ei ce fac eu este atât de firesc și normal că nu înțeleg de ce li se pare altora senzațional.
Aș fi putut fi angajata cuiva toată viața. Am fost și eram o angajată care aducea mult profit. Doar că, într-o zi, mi-am dat seama că pot și trebuie să fac mai mult. Și de zece ani scriu povestea asta minunată.
Acum câțiva ani, o fată care-mi era apropiată mi-a spus: „Ești singurul om pe care îl cunosc și care își trăiește visul sub ochii mei.”
Zurli e un vis al meu, cel mai frumos din tot ce-am visat după visul de mamă.
Astăzi Zurli sunt eu, Zurli e Maya care mă inspiră, e tatăl Cornel Sorian care îmi face muzica, e Amalia care mă iubește uneori mai mult decât mă iubesc eu. E Fifi care crede în ce facem câteodată mai mult ca mine. E Vero care dă glas cântecelor noastre. E Alex, Ondi, Roxana, Răzvan, Paul, Emily, Vlăduț, Marius Aștilean, Vadim și Anca Cernea, e Alin Dumitrescu și Alin Sufariu, e Bogdan Kisescu și Guști Roman. E Radu Bătrânu, Teo și Gabriel, Andra și Mihalache, Ghiță, Ruxi, Cristina Ghiță, Mirela, Ana și toate fetele de la folclor, toți oamenii cu care ne ajutăm la teatru, Bianca și Cocuța, Camelia Stef, Mariana Sebeni, Alin Lobodă, Codruț, Victor, Cristina Ghivnici și Sebastian, Dragoș Buga, Vlad și Eduard Zănoagă… sunt toți cei cu care lucrăm și care ne ajută în toate colțurile lumii.
Vă mulțumesc, din toată inima, tuturor celor care credeți în povestea asta minunată!
Eu pot să fac mult. Dar împreună cu voi pot să fac foooarte multe.
Mi-am dorit ca Zurli să fie alinare și bucurie pentru toți copiii românilor. Astăzi, ajungem în cele mai îndepărtate sate din România și suntem legătura de limbă pentru copiii românilor plecați din țară.Suntem mult mai mult decât mi-am propus eu vreodată și visul meu încă se trăiește și crește ca Făt Frumos într-o zi cât alții în șapte.
La mulți ani, de ziua ZURLI, tuturor oamenilor din preajma mea, tuturor copiilor și părinților care ne-au învățat cântecele și textele, tuturor oamenilor importanți care ne ajută și datorită cărora noi putem să ajungem în casele și în inimile cât mai multor copii.
La mulți ani, părinți și copii ZURLI, oriunde v-ați afla!

mirelaretegan.ro

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.