Dezvoltare personală — septembrie 5, 2015 at 01:04

Minciuna are picioare scurte

by

 

Există o categorie de oameni..  în fața cărora… rămân de fiecare dată… perplexă.   Mincinoșii.

un mincinos

Precum exhibiționistul care se excită la o față repulsionată… plăcerea mincinosului… este însăși reacția ta: uimirea,… ciuda… admirația… orice…  îl scoate pe el din anonimat… și-l face să se simtă mai important… ori mai bun decât este
Culmea e… că…  pentru a fi deconspirat un mincinos… de regulă… e nevoie de un adevăr raportat la care să se profileze neadevărul…  exagerarea.

Sunt o persoană care nu analizează excesiv.

Dintotdeauna…  am preferat în primul rând să am încredere în persoana din fața mea…  în loc să pun la îndoială spusele sau faptele ei.

Cred că fiecare merită această fărâmă de încredere. 

Nu regret însă acest lucru. Este felul meu de a privi lumea…

Asta nu înseamnă că sunt naivă.

Am fost mințită și dezamăgită… mi-a fost înșelată încrederea.. și am mințit la rândul meu… uneori voluntar… alteori involuntar.

Recunosc minciunile altora… iar uneori mă las mințită.

Sigur…  uneori e suficient un simplu exercițiu de logică… de bun-simț… ca să ne dăm seama când suntem mințiți.

Dar… mincinosul…  nu ia niciodată în calcul posibilitatea asta. Ba mai mult… caută să șocheze… și “gogonează” și mai abitir minciuna.
Ingerința mincinosului în treburile adevărului … este nesemnificativă … și paradoxală.

Poate chiar metafizică…  Dacă… odată minciuna lansată… ați exhuma adevărul și i l-ați arunca în față… n-ați obține penitența mincinosului. Mai degrabă s-ar scuza filozofic… spunând că acea minciună era adevărul în care credea el.

Ar spune-o… și apoi… chiar ar începe s-o creadă.

Dar cea mai incomodă situație este… fără îndoială… aceea când te afli în fața unei gogorițe evidente.

Pe de-o parte… te gândești: ”Frate..  ăsta chiar îmi subestimează inteligenţa… Oare… să-i zic vreo două?”

Pe de alta… însă… ți-ar fi jenă de jena lui și… cum ți-e nu-știu-cum să-i rănești orgoliul de farceur…  te mulțumești să îngroși rândurile celor care ii întrețin cu o disimulată credulitate.

Personal…  cred în sinceritatea mincinosului. Cred că…  în naivitatea lor…  toți mincinoșii vor fi crezut sincer că ne-au păcălit.

Persoana care minte…  ține în ea frustrări… dorințe… așteptări…și temeri uriașe. De aceea… va încerca să se ridice în proprii ochi… sau în ochii celorlalți… prin minciuni.

Scopul ei principal… nu este să te rănească pe tine… ci să se ajute pe sine.

In general… ne putem alege calea pe care dorim sa o urmam in viata… deoarece lumea este inzestrata cu liberul arbitru.

Daca alegem o cale suspicioasa…  viata nu va fi prea placuta… dar daca alegem calea increderii… viata va fi mai frumoasa… dar uneori …vom fi prea preocupati de ceea ce se intampla in aceasta lume

Ce poți tu să faci… este să te cunoști cât mai bine… în așa fel… încât dorințele și rănile tale… să nu fie hrană pentru minciunile altora… să îți menții atenția trează… și să clădești propria ta lume… bazată pe corectitudine și adevăr.

Doar așa… lumea ta… și apoi lumea în care trăim… va începe să se schimbe.

Aceeași,

Mariana ionescu

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page