De pe la noi, Editoriale — octombrie 14, 2013 at 20:40

Lupii paznici la oi… Filipescu!…strânge-i de coaie!…

by

646x404Se vorbeşte prin spitalul judeţean Călăraşi că managerul  Mihai Nistor conduce abuziv şi forţând legea, în interesul  firmei care l-a numit, Tetraedru,  şi al acoliţilor săi din  Consiliul Judeţean, Casa de Sănătate şi Consiliul Director al spitalului…

Cea mai importantă miză externalizarea laboratorului, serviciilor de masă, spălătoria şi curăţenia. Sunt vizate spaţiile şi personalul  şi în ultimă instanţă comenzile de servicii… împărţirea este deja făcută…

Cum poţi să faci o afacere profitabilă ? În spital găseşti spaţii, dotare personal şi comenzi, dar mai ales oameni dispuşi să îţi ofere toate acestea prin externalizare… condiţia … să fii prieteni cu ei… şi nu poţi singur pentru că ei sunt infiltraţi în toate elaşoanele decizionale  şi sunt organizaţi…

Caracatiţa externalizării freamătă şi aşteaptă momentul prielnic ca fiecare tentaculă să se  înfigă şi să sugă…

Aceiaşi caracatiţă se pare că a pus pe butuci spitalul din Turnu-Severin…

Asupra activităţilor din spitalul Călăraşi planează solide suspiciuni de corupţie şi incompetenţe… există o lege a tăcerii asupra  aceea ce se petrece acolo, care alimentează aceste suspiciuni… Consiliul de Administraţie, directorul medical, directorul de îngrijiri, medicii, liderii de sindicat au obligaţia să informeze public despre ce se întâmplă în spital…

Consiliul judeţean să efectueze până nu e prea târziu un control şi o evaluare a îndeplinirii contractului de management  de la spital şi să informeze serios şi responsabil cetăţenii…

Nelu Bălaşa

Redăm mai jos un material despre ce ar urma să se întâmple la Spitalul Judeţean Călăraşi… poate nu este aşa, dar lipsa de transparenţă şi comunicare a celor răspunzători,  dă de gândit.

Nu cerem decât respectarea legii şi transparenţă.Avem acest drept. Cei în măsură să aplice legea să vegheze, iar comunitatea să facă presiuni . Sănătatea este cea mai importantă prioritate.

Îmi aduc aminte că eschipa USL a cerut în campanie, să fie votaţi în echipă, ca să poată să pună în aplicare proiectele… acum le cerem să facă şi să se exprime asupra situaţiei spitalului judeţean…

Filipescu Răducu – Preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Drăgulin – Primarul municipiului Călăraşi, Liviu Tomoiagă – senator, Iulian Dumitrescu – senator, Dan Motreanu – deputat, Daniel Florea -deputat, Aurel Niculae – deputat, Raluca Surdu – deputat.

Vă prezentăm consiliul de administraţie şi conducerea executivă a spitalului judeţean de urgenţe Călăraşi:

Consiliul de administraţie:

Alina Jipa,

Corina Şebe,

Paris Cristina,

Paraschiva Mureşan,

Carmen Şerban,

Ilie Mariana,

Conducere

Manager: Persoana juridica S.C. TETRAEDRU MEDICAL CONSULTING SRL

Persoana desemnată: DR. NISTOR CRISTIAN MIHAI

Director Medical: Dr. Chiru Mariana

Director Financiar-ContabilEc. Dohot Oprisan Nicu

Director de ingrijiriEc. Vidaeff Bianca

METODELE BOLNAVE ALE BĂIEŢILOR DEŞTEPŢI DIN SĂNĂTATE

 Autor: Mirona Hritcu, Nicoteta Bănila

Auzim zi de zi cum sistemul sanitar se scufundă în faliment. în paralel, zeci de milioane de euro ies anual din acelaşi sistem şi intră în buzunarele diverşilor oameni de afaceri. Căci spitalele nu achiziţionează doar medicamente, reactivi şi echipamente, ci şi servicii de catering, de pază sau, de ce nu, de comunicare şi de evaluare a sănătăţii.

Dacă spitalele vor mai acumula datorii, riscă intrarea în insolvenţă ameninţă pe tonul alarmant  caracteristic ministrul Eugen Nicolăescu în urmă cu câteva zile, în cadrul unei dezbateri la care luau parte mai toţi actorii din sistemul sanitar.

I s-a răspuns, de către un lider sindical din Vaslui, că una dintre principalele cauze ale pierderilor financiare o reprezintă externalizarea serviciilor administrative către operatorii privaţi (avea motive serioase, aşa cum o arată cazul din Bârlad, prezentat mai jos).

În lipsa unor comentarii din partea să, nu ştim opinia ministrului asupra acestui subiect – o putem însă intui, ţinând cont că ordinul de externalizare fusese emis în 2006, în timpul precedentului sau  mandat.

Realist, ideea nu era neapărat rea. În final, actul normativ prevedea negru pe alb că „începerea procedurii de externalizare a serviciilor medicale şi nemedicale se face numai dată valoarea preconizată a costurilor acestor servicii este cu minimum 15% mai mică decât valoarea medie pe ultimele şase luni a costurilor efectuate de unitatea sanitară cu serviciile respective”.

Socoteala  de acasă de bună intenţie sau nu, nu s-a potrivit deloc cu realitatea. Liderii Sanitas din teritoriu arată ce au priceput managerii din această limitare:

„Când este întocmit studiul de fezabilitate în vederea externalizării, se face o analiză a costurilor, în care sunt luate în considerare costurile în momentul externalizării şi investiţiile pe care unitatea ar trebui să le facă în vederea oferirii unor servicii decente.

Dar costurile pe investiţii sunt artificial crescute, astfel încât chiar din momentul externalizării, sumele cheltuite sunt mai mari.. Iată  şi un exemplu: spitalul spală un kilogram de rufe cu 2,5 lei. Dacă mai introducem câteva investiţii şi .,coafăm” puţin costurile ajungem la un cost de 4,5 lei/kg, preţ pe care nu ni-l permitem.

Aşa că externalizăm şi vin salvatorii care vor spăla cu 4,0 lei/kg.’

Dacă ar fi numai asta…

Adesea, umflarea artificial a preţurilor este urmată, odată- acordul semnat, de creşterea valorii contractului prin diverse acte adiţionale, situaţie evidenţă în circa 80% din cazuri. Cum de este posibil?

Potrivit reprezentanţilor Sanitas, una dintre cele mai comune metode este invocarea creşterii salariului minim pe economie drept cauza a necesităţii majorării contractului, „chiar dacă ei între timp dau afară din personalul preluat de la spital.. La fel şi cu scumpirea materialelor, ,deşi ei utilizează, adesea, cele mai proaste materii prime”.

Nu în ultimul rând, „de comun acord cu conducerile unităţilor, se măreşte valoarea contractului prin diverse „artificii, cum ar fi mărirea suprafeţei la serviciile de curăţenie, creşterea cantităţii de lenjerie. înfiinţarea unui nou post de pază, etc.” Merită menţionat şi că  multe din aceste contracte „conţin clauze păguboase pentru unităţile sanitare (care nu au fost aliniate ulterior legislaţiei), cum ar fi penalităţi care în unele cazuri depăşesc valoarea contractului”, după cum acuză Sanitas.

Ce s-a dat pe mâna altora

În general, sunt externalizate serviciile de spălătorie, curăţenie, pază sau bucătărie (şi cel de mentenanţă IT, însă aici nu prea există alternative, ţinând cont de softurile specifice utilizate în sistemul sanitar). La ce preţ? Imposibil de zis. 0 analiza a contractelor de outsourcing semnate în ultimii trei ani de spitalele din ţară arată discrepanţe inexplicabile între tarife. Anumite criterii – dimensiunile şi capacitatea spitalului sau localitatea – pot justifică diferenţele substanţiale dintre valorile mai multor contracte ce oferă aceleaşi servicii. Până la un punct.

Când se ajunge ca un spital judeţean să achite 100.000 de lei pentru pază sau curăţenie, iar altul trei milioane, este normal să apară semne de întrebare. „Din cauza acestei legi, acum un spital spală cearşafurile cu 3 lei, celălalt cu 4 lei, iar la altul, vine o firma care le închiriază şi le duce deja spălate pentru de două-trei ori mai mult, explică directorul unui spital bucureştean care a refuzat sä recurgă la varianta externalizării.

Nu numai diferenţele de preţ bat la ochi, ci şi anumite tipuri de servicii externalizate, în frunte cu cele de sănătatea şi securitatea muncii – SSM (zeci de spitale au încheiat contracte cu clinici private care se ocupă de evaluarea SSM a personalului sanitar de la stat).

Sau de comunicare – în acest caz, cireaşa de pe tort revine spitalului Colentina, care a atribuit, în luna februarie a acestui an, un contract de 110.000 de euro către Bucşa Mihaela Nicoleta- PFA (cu sediul în comună braşoveană Bran).

Contractul s-a făcut prin atribuire directă fără negociere, pe motiv că serviciile „pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive artistice”. PFA-ul cu pricina a fost radiat în noiembrie 2011, iar despre persoană din spatele sau informaţii, practic, nu există.

Spitalul vopsit o dată pe luna

În opinia lui Dan Pereţianu, vicepreşedintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor (CFSMR), toate, dar toate externalizările au dus la creşteri de costuri pentru spitale. Pentru că fenomenul la care asistăm noi nu are nici o legătură cu ce se întâmplă în Occident, unde personalul sanitar este plătit regeşte, iar spitalului îi convine să dea mai puţini bani unui terţ privat. Or, la noi, firmele private care au primit contractele au venit cu salariaţi mult mai bine plătiţi decât omologii lor din spital.

Şi Sorin Paveliu, expert în politici medicale în cadrul Societăţii Academice Române, spune făţiş că „externalizarea reprezintă o formă clasică de „parandărăt”

Serviciile sunt aparent mai bune, dar cine îl împiedică pe managerul spitalului să se organizeze şi să ofere servicii similare? Adică managerul SRL-ului poate, iar cel al spitalului nu? Investiţia iniţială privind retehnologizarea poate fi suportată de primărie sau de banca, dacă există voinţă a administraţiei locale.

Din păcate, întreprinzătorii au grijă că atât managerul, cât şi autorităţile locale să nu dorească acest lucru. Iar în politică sunt mii de băieţi deştepţi suficient de rutinaţi pentru a acoperi legal prestarea de servicii nenecesare sau supradimensionate.

Ştiu în mod concret un spital al cărui hol era vopsit lunar în altă culoare – şi totul era acoperit cu acte!”

lntrarea în insolvenţă, posibilă?

Pe fondul discuţiei despre externalizările îndoielnice din sistemul sanitar, stă afirmaţia ministrului Nicolăescu că spitalele care nu-şi reduc arieratele riscă insolvenţă. Ţinând cont că cele mai mari datorii aparţin unor spitale-gigant, toate încadrate în cea mai înalta clasa de performanţă, varianta eventualităţii intrării lor în insolvenţă pare greu plauzibilă.

Să facem un exerciţiu de imaginaţie – cum s-ar schimbă sistemul sanitar românesc atunci când primele spitale vor intră în insolvenţă? Este posibil aşa ceva – nu vorbim de atentat la siguranţă naţională?

„Spitalele de stat nu pot intra, deocamdată, în insolvenţă.

Dacă ar putea, măcar s-ar pune serios problema eficientizării.lor,  căci insolvenţa nu înseamnă închidere, ci doar restructurare în beneficiul creditorilor, cu eficientizarea activităţii.

Există diferenţe fundamentale între modul cum funcţionează interesul personal al managerilor din privat şi al celor de la stat. Managerul (indiferent dacăa la stat sau la privat) are două obiective importante: primul ar fi să nu-şi piardă postul, iar al doilea să-şi maximizeze veniturile.

Şi aici intervin diferenţele.

La privat, ambele obiective sunt în mod covârşitor influenţate de performanţă economică a instituţiei.

La stat, obiectivul de menţinere a postului are mai degrabă de-a face cu menţinerea sprijinului politic (deci a nu supără centrii de influenţă), iar maximizarea veniturilor ne duce cu gândul mai degrabă la corupţie decât la performanţă.

Faptul are din păcate efecte şi în selecţia managerilor, pentru că, deşi există, sunt totuşi relativ puţini eroi care acceptă să-şi facă duşmani obţinând o performanţă pentru care, de altfel, sunt prost plătiţi.”

Sergiu Neguţ, expert în management servicii medicale
Exemple de companii înscrise la robinetul spitalelor

Expert Clean, din Iaşi, oferă, sau a oferit la un moment dat, servicii de curăţătorie şi spălătorie tuturor spitalelor din judeţ, făcând adesea subiectul criticilor din presă locală-. Ba chiar, anul trecut, spălătoria operată de Expert Clean la spitalul Socola a fost închisă, din cauza unui şir de nereguli constatate.

A ieşit atunci la iveală că firma instituise monopol asupra serviciilor de curăţătorie din unităţile sanitare ieşene, practicând preţuri de dumping (1,3 lei/kg de rufe, faţă de minimul de 2 lei cuprins în contractul-cadru), ulterior făcând uz de utilităţile spitalului – apă, gaz, electricitate – care achita lunar facturile respective.

2013 este însă un nou an – aşadar, în martie, o nouă companie, Expert Clean Plus (deţinută de unul dintre fondatorii Expert Clean), a câştigat un nou contract de doi ani cu SJU „St Spiridon”, Iaşi, cu o valoare totală de 700.000 de euro.

Media Class SRL are cel mai bănos contract de catering din România – cinci milioane de euro.

În schimb, timp de patru ani va trebui să livreze alimente pacienţilor spitalului municipal din Bârlad (în caz că suma ar fi indicat mai degrabă spre vreun mare spital bucureştean).

La un moment dat, compania deţinea contracte de servicii de catering cu 7 spitale din zona Moldova, deşi nu se bucură de cele mai fericite recomandări.

De pildă, în octombrie 2011, managerul spitalului ieşean Parhon anunţă că încearcă să rezilieze contractul cu Media Class, din cauza calităţii şi cantităţii necorespunzătoare a alimentelor livrate bolnavilor („pui prăjit cu pene, porţii tot mai mici, în cuvintele directorului), iar în luna ianuarie a acestui an direcţia sanitar-veterinara din Iaşi a depistat la sediul firmei 50 de kilograme de produse de origine animală expirate.

Tot în ianuarie, spitalul din Bârlad a fost retrogradat de minister (cu consecinţă directă a desfiinţării Compartimentului de Primiri Urgenţe şi a pierderii mai multor locuri de muncă), principalul motiv, fiind lipsa unui aparat computer-tomograf.

Potrivit presei locale, aparatul fusese achiziţionat, însă autorităţile nu şi-au dat acordul pentru funcţionarea să – cam în acelaşi timp, Dan Dobrovolschi, patronul Media Class, îşi deschidea singurul centru de imagistică computerizată din oraş, spitalul direcţionând acum toate cazurile către acest operator privat.

După un proces întins pe ani buni, Elcomex SRL, din Slatina, are în momentul de faţă un contract de catering cu spitalul judeţean din Craiova, în valoare de 1,4 milioane de euro.

Înţelegerea a fost parafată anul trecut, chiar atunci când cel mai mare spital din Olt denunţă un contract cel puţin păgubos cu Elcomex – potrivit declaraţiilor făcute la acea vreme de managerul SJU Slatina, Andrei lordache, „înainte de rezilierea contractului, fosta firma care se ocupă de aprovizionare cheltuia pentru mâncare peste patru miliarde lei într-o luna”, sumă ce a scăzut ulterior la jumătate.

Proprietarul Elcomex, Doru Mitrache, a candidat anul trecut pentru postul de primar al Slatinei, din partea Partidului Verde, încheind cursa electorală pe ultimul loc, cu 1,45% din voturi.

În ultimii trei ani, Cridor Imobiliară şi-a adjudecat contracte de spălătorie şi curăţătorie în valoare de peste opt milioane de euro – toate în unităţi sanitare din Bucureşti-Ilfov, cu excepţia unei licitaţii

câştigate la spitalul judeţean Prahova, în urmă căreia compania a încheiat un contract de patru ani în valoare totală de circa patru milioane de euro.

Compania, altfel de origine din Teleorman, a fost implicată în urmă cu câţiva ani într-un scandal privind calitatea slabă a serviciilor prestate pentru spitalul judeţean Craiova şi întârzierea acordării unor sporuri salariale celor 200 de îngrijitoare preluate de la spital. Cridor încheia anul 2011 cu o cifra de afaceri de 1,2 milioane de euro şi o marja de profit de peste 20%.

2 Comments

    Leave a Comment

    You must be logged in to post a comment.

    You cannot copy content of this page