Dezvoltare durabilă, IMM şi Afaceri — aprilie 1, 2015 at 20:21

Lobby, de la teorie la practică. Implicații asupra politicilor publice, mediului de afaceri și ONG-urilor în România.

by

20150331_091813Institutul European din România, în parteneriat cu Ministerul Justiției, a organizat miercuri, 31 martie 2015,la sala Rapsodia  a hotelului Intercontinental, conferința cu tema: Lobby, de la teorie la practică. Implicații asupra politicilor publice, mediului de afaceri și ONG-urilor în România. 

Au participat reprezentanţi ai Parlamentului României, Ministerului Justiției, Institutului European din România, ai mediului academic şi de afaceri, experţi în domeniul afacerilor europene, lobby-ului, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile, mass-media etc.20150331_091626

Evenimentul a fost ocazionat de finalizarea studiului cu tema Lobby în România vs lobby în Uniunea Europeană, realizat de o echipă de cercetare coordonată de doamna prof.univ.dr. Simina Tănăsescu. Studiul amintit prezintă o analiză privind problematica lobby-ului în Uniunea Europeană, impactul activităţilor de lobby în elaborarea politicilor publice, precum şi prezentarea unor exemple de bune practici la nivelul statelor membre ale UE.20150331_091734

Câteva considerații ale organizatorilor:

Gabriela Drăgan, director general IER:

Acum un an lansam acest proiect, unul foarte curajos. Pot spune că în jurul acestei idei am constituit o echipă de mare valoare și pentru acest fapt mulțumesc doamnei prof. Univ. Dr. Simina Tănăsescu. O astfel de dezbatere este foarte utilă, fiind necesar și un spațiu de reglementare. Din acest motiv mă bucur vă avem alături de noi Ministerul Justiției, despre care considerăm că pot fi principalii beneficiari ai acestui studiu privind Lobby-ul.

Aș face o precizare cu privire la definirea lobby-ul așa cum este ea redată de Acordul Interinstituțional dintre Comisia Europeană și Parlamentul. Lobby-ul face referire la activități efectuate cu scopul de a influența în mod direct sau indirect procesul de elaborare a politicilor și deciziilor. Influențare directă înseamnă contact direct cu instituția. Influențare indirectă semnifică contact indirect cu instituțiile prin intermediul mass-media, societății civile sau conferințe. Potrivit unor date de ultimă oră (31 martie 2015) din Registrul de Transparență european, există 8265 de entități care practică această activitate. Președintele Juncker promite și mai multă transparență, iar o decizie a Comisiei din decembrie 2014 obligă comisarii să publice detalii privind întâlnirile lor cu diferite grupuri de interes

Liviu Stancu, secretar de stat, Ministerul Justiției

-In cadrul opiniei publice, de foarte multe ori este confundat cu traficul de influenta, numai ca, reglementat fiind, trecand în zona licitului (…) lobby-ul devine un subiect care excede zonei penale

-Avem chiar text în Codul penal, ca activitatea realizata cu titlul profesional nu este fapta penala.  Acest lucru trebuie explicat opiniei publice

– La nivelul UE nu există un punct de vedere unitar cu modul de reglementare al acestui instrument și nu poate genera o obligație pentru statele membre de implementare.

Alina Bârgăoanu, președinte Consiliul de Administrație IER:

Unul dintre pericolele acestui studiu este să nu fie numai încă un studiu. Pericolul și mai mare este angrenarea acestor studii în bătălii și mai mari, și astfel subliniez importanța pe care o are IER în conturarea acestor idei. Studiu lansat astăzi se referă la un subiect ce stârnește pasiuni. Este de ințeles pentru că se referă la bătălia de interese. Acest studiu reflectă precizia terminologiei și apreciez preocuparea autorilor de a face distincția clară între termenii lobby, advocacy, campanie de comunicare și PR etc.

Simina Tănăsescu, prof. Univ. Dr., coordonator studiu “Lobby-ul de la teorie la practică. Implicații asupra politicilor publice, mediului de afaceri și ONG-urilor din România”

Absența reglementării nu înseamnă absența activității ca atare. Am analizat fenomenul de lobby din perspectivă etică. În absența unei reglementări din partea statului și-au definit actorii implicați propriul cod de conduită? Principalele concluzii la care am ajuns:

– România nu dispune de o reglementare expresă ( e doar o constatare și nu o apreciere pozitivă sau negativă)

– am identificat trei tipuri de poziții: reglementare distinctă și detaliată (hard law); reglementare disparată sau deloc; cod de etică&registru voluntar.

[wzslider autoplay=”true”]

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page