Politica, Politica naţională — ianuarie 18, 2014 at 19:21

Liviu Ștefan Tomoiagă: Babilonia impozitelor din agriculturã…un semnal de alarmã pentru perioada imediat urmãtoare!

by

În ultima mea declarație politică ținută in Plenul Senatului României, intitulată “Babilonia impozitelor din agriculturã…un semnal de alarmã pentru perioada imediat urmãtoare !” am prezentat o situație care afecteazã grav dezvoltarea sectorului agricol românesc. Lipsa unui impozit unitar în acest domeniu- poate cel mai important din economia naționalã. Douã masuri prin care s-a instituit impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din activitãți agricole, au creat haos în birocrația instituționalã româneascã!

tomoioaga

Prin aceastã declarație politicã intitulata “Babilonia impozitelor din agriculturã…un semnal de alarmã pentru perioada imediat urmãtoare” am în vedere existența unei situații care afecteazã dezvoltarea sectorului agricol românesc, respectiv prin lipsa unui impozit unitar în acest domeniu, poate cel mai important, din economia naționalã. Douã acte guvernamentele,OUG nr. 125/2011 și OG nr. 8/2013, prin care s-a instituit impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din activitãți agricole, au creat un haos în birocrația instituționalã româneascã.

Himera fiscalã creatã de Ordonatã de Urgențã nr.125/2011 a Guvernului Boc, a avut ca rezultat apariția unor impozite, care au fost menținute și de. O.G.nr.8/2013, care zãpãcesc agricultorul român, dupã cum urmeazã :

  • Impozitul pe venitul din arendă . Conform unui articol al economistului Paul Șchiopu, din site-ul revistei Profitul agricol, “în loc sã se impunã o singurã formã, au fost instituite două, și anume: proprietari de teren al cãror impozit se va reține la sursa de cãtre arendaș și proprietari care vor determina, declara și achita impozitul în sistem real. Ce a rezultat?
  • au plãtit impozit, în mod sigur, numai cei din prima categorie, fiindcã arendatorul a calculat, reținut și virat impozitul datorat de aceștia.
  • cei din categoria a doua trebuiau sã depunã declarații individuale la fisc. Din câte știm, nu au fost depuse decât 10% din totalul acestora.”
  • Contribuția de asigurãri sociale de sãnãtate – 5,5%

În cazul primei categorii, deciziile de impunere emise de fisc pe baza datelor din declarațiile 205 depuse de arendași vor trebui sã ajungã la titulari. Este știut cã terenul se afla într-o localitate iar proprietarul domiciliazã în alta. Cum primește acesta decizia? Mai mult, unii proprietari sunt decedați iar succesiunile nu sunt fãcute. În acest sens mã întreb și eu la fel ca domnul Schiopu “Cine plãtește 5,5%? ”

Birocrația crește iar sistemul implementat are “efecte zero”. În cazul celor care au optat pentru impozitul în sistem real, cota de 5,5% se va materializa în decizia fiscului numai dacã s-a depus sau se vor depune declarațiile proprii de venit.

  • Impozitul în funcție de normele de venit

Acest impozit se aplicã persoanelor care dețin terenuri și animale nearendate. Semnalãm urmãtoarele inechitãți:

  • Persoanele care au teren în arenda plãtesc impozit pe venit indiferent de suprafața deținutã și arendată;
  • Persoanele care nu au terenul în arenda plãtesc impozit la cereale, numai pentru ce depãșește suprafața de 2 ha.

Este echitabil? În cazul veniturilor multiple: cultivarea terenului + creșterea animalelor, impozitul se datoreazã pentru fiecare categorie în parte, nu pentru venitul final – lapte, ouã, carne etc. Aceștia vor trebui sã depunã declarații anuale la fisc.

În concluzie, diversitatea culturilor și a speciilor de animale, fiecare cu particularitatea sa, face greoi sistemul actual de impozitare a veniturilor din activitãți agricole.

Diversitatea formelor de exploatare – persoane fizice, întreprinderi individuale, asociații familiale etc – determina neuniformizarea metodelor de calcul și de raportare fiscalã, greu de controlat și coordonat de organele fiscale….altfel spus, asistãm la o degenerare a sistemului de impozitare a veniturilor din agriculturã, dintr-o “bâlbâialã decizionalã” la o “babiloniadă”, în care unii își plãtesc impozitul iar alții nu…

Totul se întâmplã mai ales atunci când nu avem nici mãcar o reglementare clarã a impunerilor în funcție de bazã impozabilă. În cazul celor cu reținerea impozitului la sursã, baza impozabilă se stabilește în funcție de cantitatea alocatã ca drepturi de arendă pe ha și prețul stabilit de Consiliul Județean. Cum acest preț diferã de la județ la județ, impozitul pe veniturile din arendă nu este echitabil pentru toți contribuabilii, deși, poate, categoria de folosințã/bonitatea terenului este aceeași.

Un exemplu dureros și costisitor pentru instituțiile statului, prezentat pe site-ul revistei Profitului Agricol, este acela în care “un arendator are contracte de arenda cu 700 de proprietari; numai pentru procesarea operativ/contabilã a impozitului reținut la sursã, acesta, va trebui sã acționeze tastele calculatorului de circa 30.000 de ori. Câte operațiuni sunt la nivelul țãrii?! Toate atrag și costuri suplimentare pentru serviciile contabile.

În afara acestei manopere costisitoare, prin achitarea impozitului reținut la sursa firma arendașului va fi lipsitã de lichiditãți întrucât impozitul a fost oprit în natură – la prețul stabilit de Consiliul Județean iar vânzarea ulterioarã poate avea loc târziu și la un preț mai mic. Rezultã cã fermierul va subvenționa o parte din impozitul proprietarului și va presta servicii gratuite pentru fisc. ”

agricultura romaneasca

Doamnelor și domnilor senatori, în baza celor prezentate consider necesar cã trebuie luatã inițiativa pentru a se realiza o altã formã de impozitare în sistemul agricol, mai precis introducerea unui impozit unic pe suprafața și cap de animal. Acest impozit unic va avea douã componente, și anume: o componentã care reprezintã impozitul local pe teren și o a doua componentã, care reprezintã impozitul datorat statului. Acest impozit sã fie diferențiat în funcție de clasele de bonitate/categoria de folosințã stabilite tehnico-juridic, prin acte normative la nivelul țãrii, pe regiuni,județe și localitãți. Colectarea impozitului sã se facã de administrațiile locale care au evidența terenurilor și a animalelor. Statul va trebui sã achite colectivitãților locale un comision de cointeresare.

Prin instituirea acestui tip de impozit funciar vor dispare o serie de taxe și costurile suplimentare, risipã de energii umane și sustragerea unora de la plata impozitelor, iar bugetele locale,județene și centrale vor beneficia de fondurile necesare.

Senator PNL de Călăraşi
LIVIU ŞTEFAN TOMOIAGĂ

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page