Editoriale, Interviuri — februarie 8, 2014 at 14:07

Liviu Muşat, Director ADR Sud Muntenia: Europa 2020-O economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. INTERVIU

by

1378678_488754227888739_283005870_n1.    Europa 2020 strategia UE de creștere economică pentru următorii zece ani,un document prea puţin cunoscut şi mai grav prea puţin aplicat. Ce părere aveţi?

Raspuns: Strategia EUROPA 2020 este succesoare a Strategiei de la Lisabona şi reprezinta principala  strategie de dezvoltare economica a Uniunii Europene pentru urmatorii zece ani. Astfel, intr-o lume aflata in permanenta schimbare, UE doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute Uniunea Europeana si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare al fortei de munca si de coeziune sociala.

Pentru masurarea progreselor realizate in indeplinirea priorităţilor Strategiei EUROPA 2020, au fost stabilite 5 obiective majore la nivelul UE:Ocuparea fortei de munca,   Cercetare-dezvoltare-inovare,  Schimbari climatice si energie, Educatie, Saracie si excluziune sociala

Pentru realizarea acestor obiective, Comisia Europeana a lansat sapte initiative emblematice, prioritare pentru autoritatile nationale, regionale si locale. 

 2. Care sunt noutăţile  aduse de Strategia Europa 2020?

Raspuns:  În perioada de programare 2014-2020 a fost adoptată o nouă abordare în materie de programare strategică pentru politica de coeziune, în vederea unei integrări mai strânse a politicilor UE pentru a concretiza Strategia Europa 2020 și orientările integrate. Această abordare ar implica:

  • concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă”, transpuse în Cadrul Strategic Comun la nivel european;
  • un cadru unic de programare la nivelul fiecărui stat membru – numit  Contract/Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020, care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime);
  • posibilitatea elaborării unor programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;
  • oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării prin utilizarea de noi instrumente de dezvoltare teritorială (Investiţii Teritoriale Integrate şi Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunităţii)
  • un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor;
  • impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea fondurilor;
  • simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de programare naţionale, trebuie să respecte principiul european al parteneriatului şi să implice consultări cu reprezentanţi ai autorităţilor competente naţionale, regionale, locale, cu organizaţii ale societăţii civile, cu parteneri economici şi sociali, inclusiv partenerii din domeniul protecţiei mediului sau având responsabilităţi pentru promovarea egalităţii şi nediscriminării.

Principiile aplicabile acestui cadru partenerial sunt următoarele: respectarea guvernanţei pe mai multe niveluri, valorificarea experienţei, a bunelor practici şi know-how-ului partenerilor relevanţi, asigurarea asumării de către toate părţile implicate a intervenţiilor programate.

3.  Ce puteţi spune despre viziunea,obiectivele şi priorităţile noii strategii a UE?

Răspuns: Viziunea Strategiei Europa 2020

 Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al cărei scop trece dincolo de depăşirea crizei ce continuă să afecteze multe dintre economiile europene. Strategia îşi propune să elimine deficienţele modelului nostru de dezvoltare şi să transforme Uniunea Europeană într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.

Priorităţile Strategiei Europa 2020

Strategia Europa 2020 se va axa pe trei priorități, respectiv: creştere economică inteligentă (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă), favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei).  Strategia încearcă să propună soluţii în ce priveşte decalajul de competitivitate într-o manieră care să permită utilizarea resurselor proprii ale UE şi monitorizarea acestora.

Noua strategie a UE se va concentra pe cinci obiective sau direcţii principale de acţiune: ocuparea forţei de muncă (75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 65 ani), dezvoltare şi inovare (indicatorul fiind 3% din PIB), obiectivul schimbări climatice (reducerea cu 20% a emisiei gazelor cu efect de seră, creşterea cu 20% a energiei regenerabile şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice), direcţia strategică privind domeniul educaţiei (diminuarea ratei abandonului şcolar sub 10% şi creşterea numărului de absolvenţi pentru studii terţiare până la 40%), precum şi reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale.

Aceste obiective au următoarele caracteristici:

– definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe UE în 2020 din punctul de vedere al unor parametri majori;

– sunt transpuse în obiective naţionale pentru ca fiecare stat membru să-şi poată urmări evoluţia;

– sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin acţiuni la nivel naţional şi european;

– sunt interdependente şi se susţin reciproc: progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor profesionale şi la reducerea sărăciei; mai multă cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să devenim mai competitivi şi oferă condiţii favorabile creării de noi locuri de muncă; investiţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor climatice şi creează noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.

Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade a fost instituit un sistem de guvernanţă economică menit să coordoneze acţiunile politice derulate la nivelul UE şi la nivel naţional. Un beneficiu major al acestei strategii este acela că oferă tuturor nivelurilor de guvernare, precum şi tuturor celorlalte părţi interesate, un „limbaj comun” în care să comunice cu privire la creşterea economică.

4.  Cum au fost stabilite obiectivele naţionale,care sunt acestea  şi cum este pregătită România pentru îndeplinirea acestor obiective?

 Răspuns:Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

Pentru a face vizibilă, în România, strategia Europa 2020 şi pentru a asigura transparenţa implementării acesteia, autorităţile publice responsabile cu aplicarea reformelor structurale sunt implicate într-un dialog permanent cu toţi factorii interesaţi

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin propriul Program Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

OBIECTIVE NAŢIONALE vs. OBIECTIVE EUROPENE

 Nr.crt. Obiective Valoarenominală

PNR

2011-2013

Valoarenominală

Strategia

Europa 2020

1. Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani – % 70 75
2. Ponderea cheltuielilor de cercetare -dezvoltare în PIB – % 2 3
3. Reducerea ratei emisiilor de gaze cu efect de seră – % 20 20
Creșterea ratei eficienţei energetice – % 19 20
Ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul final brut de energie – % 24 20
4. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială (nr.) 580.000 20.000.000
5. Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii – % 11,3 10
Ponderea populației, în grupa de vârstă 30-34 ani, cu studii terțiare – % 26,7 40

5.  Care este rolul statelor membre în îndeplinirea Strategiei Europa 2020 şi, mai mult, care este rolul autorităţilor locale şi regionale?

 Raspuns:     Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 depinde, în mare parte, de capacitatea statelor membre de a:- implementa, la nivel naţional, reformele necesare pentru a accelera cre­şterea – de exemplu, prin stimularea investiţiilor în cercetare, combaterea sărăciei, cre­şterea nivelului de ocupare a forţei de muncă;

– colabora cu Comisia ş­i cu celelalte state membre în vederea punerii în practică a celor ­şapte iniţiative majore ş­i a celor cinci obiective stabilite la nivel naţional.

Autorităţile regionale sau locale răspund de domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020, printre care se numără educaţia ­şi formarea, antreprenoriatul, piaţa muncii sau infrastructura. Este esenţial ca toate nivelurile administraţiei să fie con­ştiente de importanţa aplicării eficiente a Strategiei Europa 2020 ş­i ca fiecare dintre ele să acţioneze pentru a face schimbările care se impun în vederea promovării unei creş­teri economice inteligente, durabile ­şi favorabile incluziunii.

Dialogul dintre autorităţile naţionale, regionale şi locale va permite o mai bună promovare a priorităţilor UE în rândul cetăţenilor, mobilizându-i să se implice şi să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Comitetul Regiunilor este un organism consultativ care reprezintă autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană. Acesta încurajează mobilizarea autorităţilor regionale şi locale, acestea având, în multe ţări europene, prerogative importante în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum ar fi educaţia, inovarea, transporturile sau combaterea schimbărilor climatice.

Comitetul Regiunilor a creat Platforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020, iar Comisia Europeană furnizează o platformă de relaţionare online pentru a le oferi autorităţilor regionale şi locale posibilitatea de a contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

A consemnat, Nelu Bălaşa

 

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page