Editoriale, Interviuri — ianuarie 23, 2014 at 13:03

Laura Stefan, despre raportul MCV: Romania a socat UE

by

Cea mai mare ingrijorare aratata de Comisia Europeana in raportul MCV este ca foarte putine institutii, oarecum izolate, tin Romania pe orbita europeana, impotriva vointei puterii, afirma expertul anticoruptie EFOR Laura Stefan.

laura stefan

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Laura Stefan a explicat ca termenii in care este tratat in raport, pe larg, subiectul celor intamplate in “martea neagra” arata ca la nivelul CE aceste evenimente au fost mai mult decat suprinzatoare, de-a dreptul socante.
Nesiguranta pe care o transmite Romania in privinta anticoruptiei si independentei justitiei va avea efecte asupra aderarii Romaniei la Schengen si chiar asupra accesarii fondurilor europene, spune Laura Stefan.
Penalii vor merge pana la capat, pentru ca sunt oameni care au foarte mult de pierdut, in termeni de libertate personala si de avere. Dar macar stim care sunt taberele, unde se situeaza CE si unde se situeaza penalii romani”, apreciaza expertul anticoruptie.
Ministrul Justitiei spune ca raportul MCV de anul acesta e mai bun decat anul trecut. Are dreptate?
Nu e mai bun si nici realitatea din Romania nu e mai buna. Raportul reflecta realitatea. Iar realitatea e ca Parlamentul, unde USL are 70%, vrea sa dezincrimineze coruptia la nivel inalt. Faptul ca ii opreste CCR inseamna doar ca institutiile rezista in conditii anormale de atac politic constant impotriva anticoruptiei.
Este un raport care nu scapa Romania de MCV, e limpede. Si, spre cinstea ei, CE trateaza toate chestiunile de la ultimul raport incoace, si pe cele pozitive si pe cele negative.
Sa le luam pe rand. Care sunt cele mai problematice aspecte punctate in raport?
“Martea neagra” este tratata pe-ndelete, la fel ca numirea in functiile de conducere la parchete. Aici se face o diferenta intre felul in care s-au desfasurat numirile pentru functiile de conducere la ICCJ, unde interferentele politice nu au existat, spre deosebire de cazul parchetelor unde, desi CE a cerut o procedura transparenta, bazata pe profesionalism, politicienii romani au decis sa mearga pe varianta prescurtata, in care influenta politica este mai puternica.
Comisia remarca faptul ca unii dintre cei numiti au experienta in domeniul anticoruptiei, cu trimitere catre sefia DNA, altii nu au un trecut profesional care sa-i recomande. Cazul procurorului Alexandru Papici de la DNA este si el mentionat pentru a arata ca atunci cand procurorii isi fac treaba sunt inca posibile ingerinte politice si dupa ce ce termini un dosar major de coruptie te poti trezi dat afara si criticat la televizor.
Cel mai mare repros tine asadar de interferenta politicului asupra justitiei?
Da, prin doua mecanisme principale: actele parlamentului si numirile in functie.
Din acest punct de vedere inregistram un regres fata de rapoartele anterioare?
Din punctul de vedere al actelor parlamentului, problemele au fost remarcate si in rapoartele anterioare. E adevarat ca CE foloseste de aceasta data o formulare foarte interesanta: da, e un lucru bun ca martea neagra a fost invalidata de CCR, dar, ca observator extern, faptul ca astfel de amendamente au putut sa treaca de parlament te lasa intr-o stare de perplexitate.
Acest tip de formulare nu este propriu rapoartelor diplomatice. Atunci cand un diplomat spune ca a ramas perplex de comportamentul parlamentului intr-o chestiune atat de sensibila, care arata ca nu exista determinare si acord politic cu privire la sustinerea anticoruptiei, trebuie sa intelegem cae mai mult decat surpindere, e un soc, asa cum am simtit si noi in Romania.
Modificarea Constitutiei este si ea tratata in raportul MCV.
Da si CE atrage atentia ca in conditiile in care justitia este atat de atacata, la fel procurorii DNA si judecatorii care dau decizii, cand politicienii romani isi manifesta simpatia pentru oameni care au pe rol dosare de mare coruptie sau au fost condamnati, modificarea Constitutiei ar putea sa interfereze cu independenta justitiei. Se atrage atentia ca este necesara opinia Comisiei de la Venetia si este subliniat rolul foarte important al CSM in toate aceste discutii referitoare la schimbarile constitutionale.
Care ar fi partile pozitive ale raportului MCV?
Un punct bun merge la CCR, care este privita ca actorul principal in pastrarea unui echilibru intre puterile statului si un punct de inflexiune cand este vorba despre limitarea abuzului de ordonante de urgenta si a aberatiilor juridice de felul celor din “martea neagra”. Ca de obicei, sunt laudate ICCJ, DNA, ANI.
Dar ceea ce constituie cea mai mare ingrijorare este lipsa de siguranta ca masurile sunt ireversibile. Dimpotriva, actele parlamentului si declaratiile politicienilor de la guvernare lasa impresia ca asumarea anticoruptiei este doar formala si ca foarte putine institutii, oarecum izolate, tin Romania pe orbita europeana, impotriva vointei majoritare a celor aflati la guvernare.
In rapoartele dinaintea verii 2012 aparea aceasta ingrijorare, ca anticoruptia e izolata?
Pana in vara lui 2012, Romania era pe un trend ascendent. Se discuta atunci daca mai este sau nu necesara mentinerea MCV. Daca nu cumva lucrurile au intrat pe un fagas normal ireversibil. Unii oameni din societatea civila am atras atunci atentia ca reforma nu e ireversibila si MCV ramane necesar, ca o centura de siguranta pentru cei care duc aceasta lupta.
Din nefericire, evenimentele ulterioare ne-au dat dreptate si am vazut cu cata ferocitate se lupta cei trimisi in fata instantelor, pana in ultima clipa, cu toate instrumentele, pentru a incerca sa intimideze si sa destabilizeze lupta anticoruptie, pentru libertatea personala si banii proprii.
Care sunt efectele previzibile ale acestui raport asupra aderarii noastre la spatiul Schengen si chiar asupra accesarii fondurilor europene?
Urmatorul raport este preconizat anul viitor. E necesara, desigur, si o asumare politica a noii Comisii Europene pe aceasta chestiune, dar ma tem ca pozitia Romaniei, din acest moment, nu o sa ofere mare marja de negociere in raport cu celelalte state membre, cel putin nu cat timp lupta anticoruptie si independenta sistemului judiciar sunt instabile, iar parlamentul dovedeste ca lucrurile pot fi oricand facute praf.
Sigur ca raportul MCV nu are o conexiune directa cu spatiul Schengen, dar stim foarte bine ca si in lipsa unei astfel de conexiuni directe statele membre pot invoca aspecte legate de coruptie si MCV pentru a se opune intrarii Romaniei. Sunt tari care deja au spus ca este nevoie de doua rapoarte consecutive pozitive pentru a redeschide discutia privind spatiul Schengen.
Si fondurile europene sunt aparent independente de performanta Romaniei in materia anticoruptiei si independenta sistemului judiciar. In practica, exista o astfel de legatura intre aceste doua mari teme.
De exemplu, daca exista o suspiciune ca o tara are mari probleme de coruptie, vei fi cu mult mai atent cand verifici folosirea banilor de catre respectivele autoritati nationale si vei aplica cu mult mai usor corectiile decat in cazul tarilor cu reputatie impecabila.
Deci obiectivul Schengen – octombrie 2014 pare mai degraba nefezabil?
Diplomatic, Romania are datoria sa incerce, iar CE este un partener de incredere. Dar aderarea depinde de decizia tarilor membre si ea este in functie de performanta aspirantelor. Iarperformantele Romaniei nu sunt incurajatoare, nu din perspectiva muncii celor care se ocupa de aceste capitole, ci din perspectiva incercarilor de sabotare a acestei munci de catre alte institutii.
Spuneati ca lupta este feroce. Va asteptati ca dupa acest raport MCV atitudinea politicului sa se schimbe?
Vor merge pana la capat. Sunt oameni care au foarte mult de pierdut, in termeni de libertate personala si de avere, asa ca nu cred ca se mai poate vorbi de o renuntare la lupta. Dar macar stim care sunt taberele, unde se situeaza CE si unde se situeaza penalii romani.

Sursa: ziare.com

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page