Dezvoltare durabilă, IMM şi Afaceri — ianuarie 31, 2014 at 11:51

Laura Florea: Legea lobby-ului din Parlament ne îngrijorează

by

Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby, a declarat, marţi, la conferinţa “Mediafax Talks about Lobby”, că proiectul de lege al lobby-ului aflat în Parlament îngrijorează cel mai tare, ea pledând în favoarea adoptării modelului Registrului de la Bruxelles.

laura florea

Florea a declarat că, de 10-12 ani, a trăit “intens şi cu adrenalină maximă şase, şapte proiecte ale lobby-ului”.

“Toate au fost cu adrenalină, toate au suscitat dezbateri largi în zona noastră de interes şi vreau să vă mărturisesc că acest proiect de lege, care este astăzi în Parlament, ne îngrijorează cel mai tare”, a arătat Laura Florea.

Ea a explicat că, după aproximativ 12 ani de când se discută despre acest lucru, are speranţa şi dorinţa să fie cu toţii în stare să scoată o lege şi să meargă într-o direcţie proeuropeană, după principii care au funcţionat în alte ţări, nu după principii care nu au funcţionat, şi exemple care nu au funcţionat.

“Eu cred că este cazul să începem să vorbim în litera şi virgula legilor propuse, nu doar pe principii, pentru că în virgulă câteodată stau lucrurile care pot fi periculoase”, a mai menţionat preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby.

Referindu-se la definiţia lobby-ului din propunerea de lege aflată în dezbaterea Parlamentului, “cheia de boltă a întregii reglementări care vine după aceea, se referă la acţiuni întreprinse, care sunt foarte largi, şi doar de către lobby-işti profesionişti sau societăţile profesionale de lobby, care sunt plătiţi, adică consultanţii, ceea ce reprezintă aproximativ 10%”.

“Avem o definiţie a lobby-ului cu scop larg (…) este aproape orice acţiune, cu scopul de a influenţa politicile publice, iar lobby-iştii,sunt cu scop foarte restrâns, adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceea pot fi catalogaţi drept lobby-işti”, a mai declarat Laura Florea.

Florea a prezentat în acest context şi perspectiva Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ce se se ocupă cel mai mult de lobby, de reglementare, transparenţă, integritate, şi care face studii şi cercetări internaţionale, pe care le publică.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Registrul Român de Lobby, organizaţia consideră că lobby-ul şi definiţiile acestuia variază foarte mult, că există o varietate foarte largă, o definiţie atotcuprinzătoare, cum este cea din legea propusă la noi, dar există şi definiţii foarte restrânse şi specifice.

“Ceea ce spune, şi experienţa de viaţă a arătat acest lucru, că aceste definiţii largi pot fi menţinute sau păstrate atunci când este promovată autoreglementarea, când ne menţinem într-o zonă a autoreglementării. Acolo unde este o lege cu sancţiuni şi obligaţii stricte, acolo definiţia trebuie să fie foarte precisă, exactă şi clară, altfel va exista o confuzie foarte mare, dacă faci sau nu lobby, dacă faci lobby când faci declaraţii de presă, faci lobby când faci o dezbatere ca aceasta”, a menţionat Laurea Florea.

Despre lobby-işti, Florea a arătat că “nu există nicăieri această dezbatere, dacă sunt consultanţii plătiţi sau şi cei care influenţează aceste politici publice”.

“Sunt lobby-iştii sub contract, dar sunt lobby-iştii corporatişti, cei nonprofit, asociaţiile, profesionişti în PR sau, spune OECD, sunt chiar guverne care încearcă să influeţeze alte guverne”, a mai spus Florea.

Referindu-se la instituţiile Uniunii Europene, Laura Florea a arătat că, fiind autoreglementare şi un registru voluntar, Comisia Europeană preferă această sintagmă, de “reprezentanţi de grupuri de interese”.

“Definiţia este largă, dar este autoreglementare, când lumea se înregistrează voluntar, într-un registru, îşi declară interesul şi ştie că nu va avea sancţiuni dacă greşeşte ceva acolo. Sunt activităţile desfăşurate cu scopul de a influenţa elaborarea politicilor, ca la noi”, a mai declarat Laura Florea.

Ea a mai precizat că în toată documentaţia Comisiei şi a Parlamentului European, lobby-ştii sunt numiţi “reprezentanţi ai intereselor”, fiind inclusă toată lumea, “inclusiv biserica intrând în această categorie”.

Laura Florea a dat şi câteva exemple de legi în domeniu în câteva ţări europene. Astfel, în Austria, legea este aplicată din 2013, iar definiţia lobby-ului, funcţională, este foarte restrânsă şi exactă, şi se referă la contractele structurate şi organizate cu demnitarul. “În mare parte, toată lumea este acolo şi este recunoscută ca influenţând politicile publice”, a mai spus Laura Florea.

În Polonia, legea lobby-ului se aplică din 2005 doar firmelor de consultanţă, existând obligaţia declarării contactelor, atât de către autorităţi cât şi de către lobby-işti, care au o muncă birocratică.

Potrivit Laurei Florea, legea nu funcţionează, pentru că mai toată lumea a făcut lobby, mai puţin cei cu contract. “După o vreme, nu prea au mai declarat, înscrişii sunt puţini şi nu e aplicabilă, e de notorietate”, a spus aceasta.

Laura Florea a dat şi exemplul Ungariei, care are o lege a lobby-ului doar pentru consultanţă, care a intrat în vigoare acum 10 ani, şi care, la fel, nu funcţionează , acelaşi lucru întâmplându-se şi în Lituania, care are vreo 20 înscrişi şi care nu asigură niciun fel de transparenţă.

“Eu cred în autoreglementare foarte mult”, a mai menţionat Laura Florea, arătând că asociaţia pe care o conduce a făcut un registru de transparenţă, replică la registrul de la Bruxelles. “Suntem gata să ne declarăm şi partea financiară, suntem 14 membri în asociaţie, vreo 50 înscrişi, majoritatea ONG-uri, care consideră că fac lobby, este şi o firmă de avocatură, un sindicat, iar înregistrarea s-a făcut voluntar”, a spus ea.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Registrul Român de Lobby, “forţa autoreglementării este mai mare decât forţa reglementării, iar Bruxelles-ul a demonstrat acest lucru”.

“Dacă o facem, să o facem proeuropean, după principii, după best practice, împreună, să nu ne îndreptăm spre eşecul altor ţări, să facem o autoreglementare bună care să ne ajute pe toţi”, a mai declarat Laura Florea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Bogdan Ciucă, europarlamentarul Adina Vălean, senatorul Mircea Geoană, experţi, avocaţi şi cei implicaţi direct în activitatea de lobby participă, marţi, la conferinţa “Mediafax Talks about Lobby”, organizată de Agenţia de presă Mediafax , în pateneriat cu Asociaţia Registrul Român de Lobby, tema principală fiind transparenţa activităţii de lobby, în contextul actualului proiect de lege propus de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în decembrie 2013.

Scopul conferinţei este să pună în dialog, într-o dezbatere publică interactivă, principalii actori din procesul activităţii de influenţare a deciziei publice şi să ofere noi abordări asupra desfăşurării optime a activităţii de lobby, în acord cu politicile şi bunele practici europene. La dezbaterea publică participă decidenţi politici, reprezentanţi ai principalelor instituţii din România, profesionişti care activează în domeniul lobby, ONG-uri şi jurnalişti, precum şi experţi din instituţiile europene şi internaţionale.

Lectorii invitaţi sunt: Valeriu ZGONEA – Preşedintele Camerei Deputaţilor; Bogdan CIUCĂ – Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor; Lucyna GUTMAN-GRAUER – Board Member, SEAP Society of European Affairs Professionals; Adina VĂLEAN – Europarlamentar, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Laura FLOREA – Preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby; Mircea GEOANĂ – Senator PSD, fost ministru de Externe şi ambasador al României în SUA; Leonard ORBAN – Preşedintele CA al Institutului European din România, fost comisar european pentru Multilingvism; Codru VRABIE – Preşedinte, Asociaţia EPAS; Roberto MUSNECI – Senior Partner, Serban&Musneci Associates; Ionuţ SIBIAN – membru CESE; Liviu FĂTU – Avocat, Fătu Law Firm.

Sursa:mediafax.ro

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page