Dezvoltare personală, Lifestyle — mai 17, 2015 at 12:26

Întrebare: Putem considera iubirea ”călcâiul lui Ahile”?

by

Am citit undeva, că între ”îndrăgosteală” și iubire nu este prea mare diferență, că totul se învață… hmm, oare iubirea se învață?!… nu cred… cred că iubirea se simte, ea îl motivează pe om să facă ceea ce este corect, drept și adevărat, indiferent de ceea ce simte… Iubirea adevarată este ca un pachet întreg, la ofertă, unică… nu este o lista din care putem selecta ce ne convine mai mult… dragostea se manifesta prin voință, prin rațiune și prin acțiuni… nu este o emoție trecătoare sau o partidă de amor… dragostea înseamnă sacrificiu de sine de multe ori, dragostea e nobilă, e curată!… este în tot ce ne înconjoară… 

cupluSe știe că atunci când o persoană se îndrăgostește, nu o face intenționat, pur și simplu  se întâmplă… abia mai târziu iubirea se va suda… suferințele, zâmbetele, nopțile nedormite, încrederea, sacrificiul… înțelegerea, nevoia de a-l proteja pe celălalt și dorința de a rămâne împreună în mod constant… duc la iubire… a cădea și a te ridica împreună, uniți într-o dragoste și mai puternică decât înainte… iubirea nu se întâmplă… ea crește în noi datorită sentimentelor ce ne animă sufletul…

Dragostea, iubirea, este acel mister minunat care te face să simți că te-a lovit un noroc imens, care te face să simți totul cu toată ființa, pe propria piele…  închizi ochii și parcă poți percepe prezența celui drag că-ți umblă prin inimă și că îți dă frisoane prin toți porii pereților sufletului… și totul curge lin și cristalin în spațiul infinit al minții tale… cred că una dintre cele mai frumoase descrieri ar fi asta… iubirea este ceea ce rămâne din arderea focului interior, după ce faza de îndrăgostire se consumă… cu alte cuvinte, iubirea este de fapt frumoasa moștenire a lui Dumnezeu pentru noi toți…

Viața hrănită cu iubire este mai frumoasă… lucrurile sunt simple dacă nu le complicăm noi… vom primi iubirea prietenului, soțului, doar dacă știm ce avem de făcut și mai important, dacă ne dorim cu adevărat… dacă dorim să primim flori pentru că le merităm și dacă dorim să avem trandafiri presărați pe calea vieții noastre, trebuie să rupem spinii egoismului, neîncrederii… numai prin iubire vei găsi respect, dragoste și înțelegere în lumea asta rece și anostă…

Când spunem iubire nu vorbim de lucruri mari… vorbim despre a fi dispuși să căutăm și să acceptăm, ceea ce altcineva are sa ne ofere… dar, este nevoie de foarte mult curaj și dăruire… toți vor să fie iubiți, fără excepție… toți vor să aibă un umăr de nădăjde alături, la nevoie… dar, mulți consideră că dacă ar iubi, dacă ar accepta ceea ce li se oferă, ar fi vulnerabili… pentru mulți iubirea este ca un fel de ”călcâi a lui Ahile”… și tot din teama de iubi și a se lăsa iubiți, poate au făcut cele mai multe din greșelile lor…

pantofToți oamenii merită să trăiască în iubire și să fie fericiți… a aștepta mereu ca ceva în jurul să nu se întâmple promovează doar stagnarea vieții, progresului, și pune stavilă lucrurilor bune care urmează să se mîntâmple în viitor… ar trebui să ne amintim că dragostea nu este pur și simplu doar alegerea de a-ți petreace viața cu cineva… ci aceea de a trezi în fiecare zi lângă acel cineva și de a face alegerea  zilnică de a-ți petreace restul vieții cu el sau ea… Dragostea nu este pasivă, este o acțiune, o alegere continuă a modului cum să-ți trăiești și cu cine să trăiești în fiecare zi… e perpetuuă…

Iubirea nu este “companie” saucompensare a cine știe ce… iubirea poate fi o simplă strângere de mână, care de multe ori poate apropia și mai mult inima unuia de a celuilalt… într-o iubire nu are cum să-ți fie întotdeauna bine, dacă pur și simplu pierzi din vedere și nu dai importanță lucrurilor mici.. iubirea ne dă adevărata bucurie din lucrurile ordinare pe care le facem împreună cu cel iubit…

Și ca să vă iasă totul bine, trebuie să gândești și să-ți spui în fiecare zi că ești frumoasă, uimitoare și demnă de toată dragostea din lume… nu trebuie să uiți asta niciodată!… și trebuie să vă amintiți de asemenea, să vă iubiți pe voi mai întâi… nimic nu vă va face mai fericiți decât a face ceea ce este cel mai bine pentru voi… Fiți fericiți, fiți liberi și deschiși iubirii…trăiți îndrăzneț!… nu există nimic fără risc… chiar dacă riscând veți pierde poate câte ceva, dar nimic nu va egala bucuria de la sfârșitul vieții când vei ști că ai riscat și ai facut ce ai simțit…

Viața este plină de pierderi… dar fericirea adevărată nu ar fi posibilă fără ele… pierderile, suferințele, ne ajută să apreciem și să savurăm lucrurile care contează cu adevărat…  ne ajută să creștem… și îi putem ajuta și pe alții să crească…

Liliana Manea

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page