Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — septembrie 14, 2014 at 10:39

Înălţarea Sfintei Cruci

by

Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita pe 14 septembrie. Este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant.  Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

ziua cruciiDupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.

Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.

Inaltarea Sfintei Cruci se serbeaza cu post, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului.

Crucea s-a si fragmentat in perioada respectiva, in anumite bucati, si o parte din aceasta Cruce a fost adusa la Constantinopol, capitala Imperiului de atunci, iar o parte a ramas la Ierusalim, in Biserica Invierii, care a fost construita pe locul in care Mantuitorul a fost rastignit. O alta parte a fost adusa la Constantinopol, unde a fost depusa intr-o biserica din cadrul Palatului Imperial, care era un fel de cartier la Constantinopol, si la Sfanta Sofia. Aceasta Cruce a mai fost fragmentata in bucati foarte mici, incastrate in cruci din aur si argint si donate diversilor regi si imparati, iar o bucata din aceasta cruce a fost incastrata intr-o cruce de aur si se pastreaza la Vatican, donata de Imparatul Iustin al II-lea, papei de la Roma si ea se pastreaza si astazi acolo.

In Rasarit exista o bucata care se considera a fi cea mai mare si se pastreaza la Manastirea Xiropotamou, de la Muntele Athos. Avem si noi in tara o bucata la Bucuresti si o alta se pare la Iasi’. Sarbatoarea de astazi este legata si de anul 629, cand, tot la14 septembrie, Imparatul Heraclie a readus Sf. Cruce la Ierusalim dupa ce a recuperat-o de la persi. In acea zi a avut o a doua ceremonie de inaltare a Sf. Cruci, iar sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci a devenit astfel oficiala in intregul Imperiu Bizantin, avand aceeasi importanta ca si Sfanta si Marea Vineri.

Traditii  si Obiceiuri

În calendarul popular, sărbătoarea este numită Cârstovul Viilor (pentru că atunci începe culesul viilor) și Ziua Șarpelui. Denumirea de Cârstov provine din vechea denumire slavonă – Krestovu deni (adică Ziua Crucii), iar sărbătoarea Culesului viilor este frecventă în zonele deluroase, în cele sudice, precum și în cele viticole. În ziua praznicului, în aceste ținuturi se dă startul culesului viilor. Cealaltă denumire a sărbătorii, Ziua Șarpelui, este întâlnită în toate zonele rurale din țară. Prin tradiție, se crede că, din această zi, șerpii și toate reptilele se adăpostesc în ascunzișuri subterane și hibernează timp de șase luni, până în primăvara următoare, în ziua de 17 martie. La acea dată este sărbătorit Cuviosul Alexie care, în calendarul popular, este considerat patronul tuturor viețuitoarelor care au hibernat începând cu data de 14 septembrie.

Ziua Crucii, așa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, prin rugăciune și prin praznice. Credincioșii postesc pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru ca bunăstarea să se păstreze în casele lor.

Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte; de toartă cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepene, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

struguriDe Ziua Crucii, începe și culesul viilor în multe zone viticole din țară. Mai există obiceiul ca preotul din parohie să sfințească via și butoaiele cu vin, pentru ca gospodarul să se bucure și anul viitor de o recoltă bogată. Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși. Ei sunt păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”.

În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfânta Maria Mică. Tot acum, se adună ramuri de alun din păduri. Se spune că atunci când sunt recoltate de Ziua Crucii, aceste ramuri primesc puteri miraculoase și sunt folositoare fântânarilor care vor să descopere noi izvoare subterane.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiran și cimbru sunt considerate plante magice. În ziua praznicului, aceste plante se sfințesc la biserică. Florile de busuioc sfințite în această zi alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți.

De Ziua Crucii, în gospodăriile în care pomii nu mai au rod se face un ritual cu efect curativ. de ramurile acestor pomi se leagă cruci împletite din tulpini de busuioc sfințit la biserică și din tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni, pentru ca rodul să se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.

Monedele sfințite la marele praznic împărătesc, păstrate alături de o cruciuliță în portofel, aduc belșug și spor în munca de fiecare zi a credinciosului care respectă obiceiul.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

error: Content is protected !!