Cultură şi Educaţie, Educaţie — mai 13, 2013 at 14:12

ÎMPREUNĂ…sau NU…???

by

16Una dintre marile probleme cu care se confruntă mediile politice, socio-economice, culturale sau civice din România o reprezintă educaţia copiilor rromi.
Astfel, din anul 2000, ministerul de resort a demarat un process semnificativ de elaborare a unei strategii de nivel naţional în domeniul învăţământului destinate şi acestei categorii de copii. “Modelul românesc” de îmbunătăţire a situaţiei educaţionale a copiilor şi tinerilor rromi urmăreşte:
– refacerea echităţii în educaţie în ceea ce priveşte copilul rrom;
– asigurarea de şanse egale pentru copiii rromi în sistemul de predare în limba maternă;
– consolidarea educaţiei de bază în limbile minorităţilor, inclusive în limba romani, în vederea conservării şi dezvoltării identităţii culturale;
– asigurarea formării şi reconversiei resurselor umane care provin din din familiile derromi în concordanţă cu politicile de modernizare economico-socială a României;
– creşterea eficienţei actului didactic şi, prin urmare, creşterea calităţii învăţământului în limba maternă.

Elaborarea “Strategiei privind stimularea particiării la educaţie a copiilor şi a 12tinerilor rromi” şi întocmirea planului de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar în rândul populaţiei de rromi sunt activităţi ce necesită condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Asfel, Inspectoratul scolar si Casa corpului didactic, au implementat proiectul  “Acccesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romi”, unde, pe langa anii de formare a cadrelor didactice, a fost vizata si stimularea participarii scolare a copiilor rromi si diminuarea abandonului scolar.

Estimativ, jumătate din romii care trăiesc în România sunt analfabeţi. Alte date statistice arată că :
– doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, 20% nu sunt înscrişi la şcoală, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial, 50% sunt analfabeţi sau semi-analfabeţi.

11Ajutorul dat de noi, dascălii, contribuie la realizarea viitorului copiilor rromi, care, datorită situaţiei sociale în care trăiesc, uită uneori ce rol au, nu ştiu pe ce cale să meargă.
Obiectivul nostru principal este să îi facem pe semenii noştri să realizeze că, sub imaginea pe care le-o trezeşte un copil Rrom, există de fapt un copil ca oricare altul, nu este nici mai bun, nici mai rău, ci este un copil care are potenţial, care poate dărui, dar poate şi primi.
Impreuna cu Centrul rromilor Ammare Rromentza din Bucuresti, am continuat proiectul  , “Gradinita Bilingva  ”,

La Gradinita noastra a fost infiintata o grupa bilingva care a constituit un succes din cel putin doua puncte de vedere:

1. a fost stabilita prima grupa de învatamânt bilingv din Calarasi acest lucru însemnând ca predarea se face în doua limbi – româna si rromani –, astfel s-a creat un exemplu ce trebuie urmat si preluat de catre politicile publice educationale pentru a fi dezvoltate si raspândite;

2. a îmbunatatit accesul copiilor rromi la educatie prescolara, daca înaintea proiectului nu erau copiii rromi care mergeau la gradinita, dupa stabilirea grupei bilingve,  in cei 3 ani de functionare, aproximativ peste 63 de copii rromi au început sa participe la educatia prescolara.

Ca de fiecare data…un lucru inceput frumos trebuie si continuat…numai ca la 7noi nu s-a mai putut, deoarece dupa cei 2 ani de zile de sustinere a grupei cu sprijinul centrului Amare Rromentza, cand sa vina si randul autoritatii locale…au uitat ca exista acesti copii.

Un an de zile am  incercat sa atrag autoritatile locale, am luat legatura cu reprezentantii rromilor din Primarie, din consiliul judetean , ( care isi aduceau aminte de acesti copii numai cand trebuiau “sa iasa in fata” cu ei la spectacole) insa … nu au existat nici macar promisiuni… cu totii imi spuneau ca nu sunt fonduri,  cu totii asteptau ca aceasta situatie sa fie rezolvata tot din exterior.

Cu greu, grupa si-a desfasurat activitatea inca un an de zile, dupa care, nu am mai putut sa o mentinem…copiii nu aveau posibilitaea sa mai frecventeze datorita faptului ca nu aveau posibilitatea materiala pentru a-si achizitiona imbracaminte si incaltaminte, iar de rechizite nici nu putea sa fie vorba…

A fost un soc pentru autoritatile locale si ai sai reprezentanti cand au aflat ca nu mai este grupa, ca nu mai au cu ce sa se laude in rapoartele si statisticile pe care le faceau.

Problema mare este ca si-au dat seama abia la jumatatea anului scolar…ei pana atunci “punctau” statistic existenta unor copii rromi in gradinita.

De vina eram eu – ca director, ca nu i-am anuntat ca s-a desfiintat grupa,  ( ca si “titulatura”, pentru ca toti copiii care au ramas au fost preluati de celelalte grupe), ca nu le-am spus ce probleme au familiile respective, ca ar fi adus EI copiii la gradinita cu microbuzul…ca ar fi primit imbracaminte si incaltaminte…ca ar fi beneficiat si de o masa calda… ca faceau si un centru de resurse pentru parinti… ca …multe altele…

Erau promisiuni de “campanie”… Urma sa fie ales candidatul comunitatii rrome care avea sa le reprezinte problemele si interesele…

Aaaa si am omis…. cand au venit, au adus o cutie cu 18 bomboane pentru copii.

Sa va spun si cati copii erau ??????

Mariana Ionescu

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.