Politica, Politica naţională — martie 16, 2014 at 18:24

Guvernul Alternativă al PDL va susține prin proiect de inițiativă legislativă uniformizarea TVA-ului la 9% pentru turism

by

Guvernul Alternativă al PDL și Fundația Konrad Adenauer a organizat, vineri, 14 martie, o dezbatere tehnică cu reprezentanții din sectorul turismului, în cadrul evenimentului „Dezvoltăm turismul pentru o Românie prosperă”. La întâlnire au participat președintele PDL, Vasile Blaga, și membrii din Guvernul Alternativă: Anca Boagiu, Gheorghe Ialomițianu, Sorin Moldovan, Gheorghe Ștefan. Întâlnirea a fost moderată de către Andreea Paul, coordonator pe probleme economice al Guvernului Alternativă. Sectorul turismului a fost reprezentat de peste o sută de specialiști din domeniu.

DSCF0973

Evenimentul a adus în discuție documentul programatic al PDL în sectorul turismului, văzut ca un pas în definitivarea legii turismului. Este modul în care PDL înțelege că poate fi realizat un act corect și transparent al guvernării: prin identificarea de soluții viabile ca urmare a colaborării active dintre sectorul public și cel privat.

Trei soluții venite din partea specialiștilor din domeniul turismului indică în mod clar măsurile care sunt necesare pentru relansarea turismului românesc: diminuarea fiscalității, îmbunătățirea infrastructurii turistice și promovarea pragmatică. PDL susține uniformizarea TVA-ului la 9% atât pentru serviciile de cazare, cât şi pentru cele de masă în domeniul turismului și va înainta un proiect de inițiativă în acest scop, care se va alătura celorlalte proiecte de lege întocmite de PDL pentru reducerea fiscalității. În privința infrastructurii turistice, PDL mizează pe centralizarea eforturilor financiare în dezvoltarea, în primă fază, a hub-urilor regionale cu potențial turistic ridicat. În fine, PDL consideră că România are nevoie mai mult ca oricând de promovarea produselor vandabile din sectorul turismului printr-o strategie care să nu fie influențată de ciclurile electorale sau de ritmul schimbării miniștrilor turismului.

Guvernul Alternativă al PDL organizează astfel al treilea eveniment dedicat mediului de afaceri, după cel din noiembrie 2013 „Alegem România business” și cel pentru sectorul construcțiilor din februarie 2014, „Construim România prosperă”.

În debutul întâlnirii, Vasile Blaga a subliniat: Discutăm astăzi despre perspectivele turismului ca ramură importantă a economiei românești. Nu o să găsiți politician care să spună că turismul reprezintă o ramură importantă. Turismul a reprezentat 2% din PIB în anul 2013. Chiar și comparativ cu țările din jur stăm de două ori mai prost. Din păcate, ritmul de creștere al turiștilor este mai mic acum decât în perioada 2010-2011, chiar dacă nu mai suntem în perioada de criză. Scopul nostru nu este de a compara guvernările, dar din nefericire Guvernul actual a anulat recent și facilitățile promise în anul 2012 pentru sectorul turismului. A fost anulată scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investiții noi în cluburi de turism, precum și pentru parcuri tematice, de distracție și echitație. A fost anulată scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investiții în turismul balnear și scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiția efectuării de investiții pentru îmbunătățirea structurii de cazare, alimentație publică, agrement, porturi turistice și parcuri de distracție.

Anca Boagiu:

Avem mania autodistrugerii naționale. Ca ministru PDL am preluat o serie de proiecte care au fost pornite de miniștrii dinainte și care nu le-au dus la bun sfârșit. Din nefericire, alte proiecte zac. Dacă nici turismul nu se poate dezvolta într-o țară precum România este pentru că orice nou ministru ține să își personalizeze perioada de mandat. Ar trebui să o personalizeze spunând „România”. România are nevoie de soluții. PDL a preluat și proiectele demarate de alții pentru că important era să dezvolți țara, să aduci acasă bani europeni. Am avut ca prioritate strategică dezvoltarea căilor de acces. La sfârșitul mandatului PDL am lăsat în dezvoltare 884 km de  autostrăzi, dintre care 313 deja executați. Ne-am axat pe dezvoltarea hub-urilor regionale. La Constanța nu ne lipsește decât înțelepciunea de a duce proiectul de dezvoltare mai departe. Am ales Brașov-ul ca hub regional pentru că este în mijlocul centrului turistic, așa cum ar trebui să se dezvolte și la Timișoara. De unde fonduri? De la UE. Însă UE nu finanțează vise, ci ceea ce ne interesează economic pe toți. Nu avem suficient de multe proiecte pentru câți bani are România de la UE în acest scop. Bani sunt, ajunge să avem voință politică.

Andreea Paul:

Turismul în România deține o pondere de 2% din PIB în anul 2013, mult mai redusă în comparație cu alte țări din regiune. Turismul în Bulgaria reprezintă 3,6% din PIB, 4% din PIB în Ungaria și 2,8% din PIB în Cehia. România a rămas mult în urma țărilor învecinate în ceea ce privește dezvoltarea turismului. Înregistrăm numai 383 turiști la mia de locuitori, de 2 ori mai puțin decât bulgarii și de 3,4 ori mai puțin decât cehii.

Bulgaria ne bate cu 4-0 la fiscalitatea în domeniul turismului:

  • Deși ambele țări aplică o cotă unică pentru impozitarea profitului, aceasta se ridică la 16% în România și la 10% în Bulgaria.
  • TVA este de 24% în România și de 20% în Bulgaria.
  • În România, munca este impozitată cu 86% din salariul net, în timp ce în Bulgaria cu doar 43%, exact la jumătatea valorii din România.
  • Facilități fiscale: Bulgaria are TVA-ul de 9% uniformizat pentru toate serviciile hoteliere, în timp ce România acordă această  facilitate doar pentru serviciile de cazare. 

Cu toate că fiscalitatea este mai redusă în Bulgaria, gradul de colectare a veniturilor din anul 2013 este în favoarea bulgarilor, care au înregistrat venituri la buget de 37,9% din PIB, faţă de 32,9% din PIB în România.

Nu este de mirare că numărul de vizitatori străini a scăzut cu 1,8% în luna ianuarie 2014 față de aceeași lună a anului anterior. Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare s-au diminuat cu 0,4%, iar înnoptările au scăzut cu 2,3% în aceeași perioadă.

În plus, angajaţii din domeniul hotelier primesc cel mai mic salariu mediu net din România,  de numai 972 lei în ianuarie 2014. Grav este că salariul din turism scade continuu ca pondere din salariul mediu net la nivel național, de la aproape 60% din salariul mediu net la nivel național în luna iulie 2011 la nici 54% din salariul mediu net la nivel național în decembrie 2013. 

Gheorghe Ialomițianu:

Măsurile de relaxare fiscală sunt posibile acum, pentru că am dobândit stabilitatea financiară. Ajutăm mediul de afaceri prin reducerea impozitării pe muncă, așa cum au făcut Spania și Italia. România ar trebui să facă același lucru. La momentul actual ne aflăm într-un blocaj financiar. Modelul introducerii de noi taxe este falimentar.

Gheorghe Ștefan:

Nu valorificăm potențialul turistic al spațiului rural. Cea mai activă formă de turism este agroturismul; Delta Dunării înseamnă agroturism: numai pensiuni mici și cazare în locuințele pescarilor. În Bucovina, turiștii preferă cazare în spațiul rural, nu în marile orașe. Serviciile sunt mult mai bune în pensiunile agroturistice.

Iată câteva dintre declarațiile reprezentanților din sectorul turismului:

Nicolae Bucovală – Președintele societăților patronale din Mamaia:

Puncte fierbinți ale turismului și probleme nerezolvate de-a lungul guvernărilor:

  • O mare parte din stațiunile de pe litoral sunt stațiuni de interes național. Oare mai este adevărat? Ne-am bătut joc de ele prin revendicări. Nu mai reușim să dăm o notă distinctă stațiunilor de pe litoral.
  • Comparația cu Bulgaria este adevărată. Prețurile la utilități la noi sunt extrem de mari. În ianuarie, prețul curentului electric a crescut cu 10% la noi, în timp ce în Bulgaria a scăzut cu 10%. Ne așteptăm acum la un val de scumpiri. Ori noi nu mai putem modifica contractele care privesc tarifele semnate în septembrie. Nu mai putem face față avalanșei de scumpiri în societatea românească.
  • Este necesară colaborarea cu băncile pentru a constitui pachete de creditare mai ieftine, special dedicate turismului.
  • România se poziționa pe locul 15 în lume la turism balnear înainte de revoluție. Suntem pe locul 2 în Europa ca deținători de bază de tratament. Am avut succes în turismul balnear înainte de revoluție pentru că exista un singur manager: statul român. Acum Ministerul Sănătății deține baze de tratament, iar noi, pe baza hotelieră, nu știm ce se întâmplă. Situația trebuie să se rezolve, astfel încât să putem realiza un tarif complet cazare-masă-tratament pe care să îl propunem pe piața europeană.
  • O Directivă a UE ne oferă posibilitatea de a deconta cazarea pentru fiecare turist din UE. În loc să profităm de ea, așteptam de un an de zile normele de aplicare în legislația românească.

Dragoș Anastasiu – fost președinte ANAT:

Turismul nu are culoare politică. Să nu o luăm de la capăt cu viziunea fiecărui ministru, așa cum s-a întâmplat până acum.

E greu să câștigi încrederea străinilor când în fiecare seară la televizor sunt dezbătute probleme politice. În aceste condiții, România nu se va putea vinde turistic oricâte facilități fiscale sunt acordate.

Avem totuși produse turistice vandabile: circuitul de autocare în Transilvania, Delta Dunării, clubbing în Mamaia, București, etc – dar nu le putem vinde. Avem nevoie de promovare pentru aceste produse, pe care încercăm să o realizăm de 20 de ani. Fondurile europene contractate în domeniul turismului pe promovare, de 75 milioane euro, nu au fost folosite aproape deloc. Avem aproape 50 milioane euro nefolosiți pentru că nu ne-am înțeles cine ce face. Degeaba îi avem dacă îi disipăm așa cum ne-am disipat forțele în ultimii 15 ani, în loc să facem un lucru cap-coadă, care să funcționeze și cu care să ne mândrim. Nu vom reuși să promovăm România dacă mediul privat nu va fi parte a acestei inițiative, pentru că cei din administrație nu cunosc lucrurile practice dintr-o agenție de turism, de pildă. Este eficientă o entitate public-privată care să funcționeze după modelul celei din Germania sau Austria, în care mediul public și cel privat iau împreună decizii. Nu înțeleg de ce să aibă statul majoritate sau drept de veto când decidem promovarea României, pentru că oricum vorbim de banii noștri. Singurul lucru de care are nevoie România: promovarea produselor. Și în acest scop deja este prevăzută Organizația Română pentru Turism, în Master Planul pe turism.

Andrei Mihaela:

Putem să vindem încă România: să promovăm gospodăria tradițională românească: România – țară bio.

Adrian Socol – ingineria turismului montan:

România ocupă locul 170 în lume în clasamentul propus de World Travel and Tourism. Turismul suferă din cauza lipsei de guvernanță. Guvernanța se referă la întrepătrunderea obiectivelor, motivațiilor, atitudinilor celor din sfera publică cu a celor din privat, cu scopul  de a fixa obiective și a lua decizii. Dacă ne uităm în turism, nu putem vorbi de guvernanță. Nu vedem cum privatul (hoteluri, pensiuni) și primarul, de exemplu, lucrează împreună. Nici nu există un cadru comun în acest scop. În absența guvernanței, riscăm să batem pasul pe loc.

Cei care își pregătesc politicile în viitor au nevoie de un dialog cu specialiști internaționali. Avem nevoie de modele: Tirol este un exemplu al reușitei turismului datorită unei politici guvernamentale.

Este necesară o strategie națională și platforme regionale naționale. Trebuie să ținem seama că rezultatele vin și în urma gestiunii, care este absolut absentă cel puțin în domeniul turismului montan. Nu avem gestionari; de exemplu, o persoană responsabilă de zona Poiana Brașov.

Vajda Lajos,  vicepreședinte al Asociaţiei Clusterelor din România

Acest domeniu trebuie să aibă o abordare națională, în regiunea noastră (Brașov) a făcut reclamă prințul Charles, acesta promovând satele săsești. Fiecare regiune are un potențial extraordinar, ceea ce ar trebuie să fie o prioritate pentru noi toți. Am înființat nu de mult primul cluster balnear în zona Transilvaniei. Trebuie să facem să existe o competiție între regiuni, astfel vor apărea și rezultatele.

 Muha Florica:

În 2003, izvoarele termale au fost concesionate unor firme fără niciun fel de răspundere. Aceste contracte care sunt secretizate ar trebui reziliate, iar izvoarele să fie date primăriilor ca și surse de venit. Sunt în măsură să va spun că nu este nicio diferență între Combinatul de la Călărași și infrastructura de turism, a fost la fel de bine prăduită. Vorbim aici despre Herculane, Tușnad, Neptun, Olimp, chiar și despre Hotelul Mamaia S.A. care nu mai este în proprietatea statului.

Birourile de promovare cheltuie pe luna 250.000 euro degeaba, au fost înființate pe vremea domnului ministru Agaton.  Aceste birouri au fost folosite ca și centre de shopping.

Sunt de acord cu parteneriatul pentru promovarea României, au fost oameni voluntari, ca de exemplu Patzaichin, și-a pus numele la dispoziție ca să facă reclamă României. În fiecare an ține un regal la Tulcea.

Marin Ciocârlan – Asociația Profesioniștilor din Turism:

România a avut 31 de miniștri ai turismului în cei 25 de ani de la revoluție până astăzi, deci nu avem continuitate nici din această cauză.

Criza turismului:

  • Lipsa unei politici clare în sectorul turismului.
  • Păstrarea unor mentalități diferite.
  • Lipsa de personal calificat și competitiv.
  • Lipsa unor politici clare, absența unor strategii de marketing.
  • Dezvoltarea haotică, fără corelare la cerințele pieței.
  • Lipsa infrastructurii necesare.

S-a ajuns la aceasta situație pentru că turismul în România înseamnă diplome, acreditări, autorizări și mai puțină pasiune.

Riscăm ca legea tichetelor de vacanță să transforme un turism prost într-unul și mai prost.

Ce este de făcut?

  • Impunerea turismului balnear și a agroturismului ca principale direcții strategice de dezvoltare a activităților turistice din România.
  • Verificarea amănunțită a tuturor categoriilor de cazare și alimentație publică.
  • Înființarea de ferme și anexe gospodărești pentru aprovizionarea hotelurilor, după modelul Turciei.
  • Identificarea culoarelor turistice cele mai frecventate și verificarea standardelor serviciilor pentru a oferi turiștilor servicii de calitate.
  • Revitalizarea integrală a stațiunilor balneoclimaterice.
  • Pregătirea României pentru viitorul turismului, mai exact pentru a asigura capacitatea de primire în vederea boom-ului ieșirilor la pensie din țările vestice, când tinerii pensionari vor începe să călătorească masiv.
  • Elaborarea unui concept internațional pentru calificarea și permanentizarea forței de muncă în turism.
  • Înregistrarea turiștilor cazați într-un sistem electronic național integrat de evidență a turiștilor (SIET), conform prevederilor Comisiei Europene.

[wzslider autoplay=”true”]

Sursa: http://www.andreeapaul.ro/

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page