Cultură şi Educaţie, File de Istorie — mai 10, 2013 at 15:20

Fragment din Testamentul Regelui Carol I al Romaniei

by

regele carol IRegele Carol I al României a încetat din viaţă, lăsând în urma sa, după 48 de ani de domnie, un stat pe deplin respectat în Europa şi care înregistrase progrese spectaculoase pe toate planurile. De o corectitudine exemplară, pătruns de un puternic sentiment al datoriei, foarte exigent, în primul rând cu sine, Carol I a dus o viaţă aproape austeră. Fusese o fire introvertită, rareori destăinuind cuiva gândurile şi planurile sale, neavând prieteni intimi, ci numai consilieri. A trebuit să se adapteze din mers la realităţile… nu de puţine ori descurajante…  din noua sa patrie, să se familiarizeze cu mentalităţile atât de diferite faţă de climatul în care s-a format. A demonstrat reale calităţi de om de stat, dăruindu-şi întreaga energie treburilor de stat şi bunăstării unui popor, cu care s-a identificat şi pe care l-a iubit.

Fire întreprinzătoare şi extrem de cumpătată, Carol I a strâns o avere personală semnificativă. Aşa cum reiese dintr-un inventar întocmit la 1 octombrie 1914, document păstrat în arhiva Casei Regale şi pe care-l reproducem în detaliu în anexă, averea imobiliară a lui Carol I era constituită din cinci moşii (Broşteni, Zorleni, Mănăstirea, Poeni, Predeal), unsprezece clădiri – servind drept dependinţe – în jurul Palatului regal, precum şi două terenuri în aceeaşi zonă. În ceea ce priveşte averea mobiliară, aceasta consta în 84 categorii de titluri (rentă, bonuri de tezaur, acţiuni, obligaţiuni) însumând: 14.286.400 lei noi, 3.355.800 mărci germane, 30.450 lire sterline, 509.000 franci francezi, 564.000 coroane austriece, 115.000 ruble ruseşti şi 130.000 de dolari; de asemenea, şapte comandite, împrumuturi şi conturi curente în valoare nominală de 2.577.566,15 lei noi, precum şi o sumă în numerar, la diferite bănci şi la Casa Regală, în valoare de 6.803.830,06 lei noi şi 213.354,28 mărci germane.

regele carol si regina elisabetaPotrivit Testamentului Regelui Carol I, redactat la 14/26 februarie 1899, averea era împărţită astfel: viitorul Rege Ferdinand I va primi Castelul Peleş cu întreaga moşie Predeal, moşia Broşteni, din judeţul Suceava, precum şi imobilele şi terenurile din jurul Palatului regal; viitorul Principe moştenitor Carol va primi moşia Mănăstirea, din judeţul Ilfov; moşia Slobozia-Zorleni va reveni Prinţului Carol de Hohenzollern, fratele lui Ferdinand. Cât o priveşte pe Regina Elisabeta, aceasta va putea să se folosească, cât va trăi, de veniturile moşiilor Broşteni, Predeal şi Mănăstirea, evaluate la 400.000 de lei anual, şi va primi în dar 1 milion de lei. Alţi 600.000 de lei reveneau viitoarei Regine Maria, cu rugămintea „să combată luxul, care aduce, prin cheltuieli nemăsurate, atâtea nenorociri în familii”, iar 800.000 de lei erau socotiţi drept zestre pentru Principesa Elisabeta, sumă ce urma a fi depusă la Casa de Depuneri din Bucureşti şi care nu putea fi atinsă (nici chiar dobânzile) până la căsătoria sau vârsta de 21 de ani. Alte 12 milioane de lei erau destinate pentru diferite aşezăminte, noi fundaţiuni şi ajutoare, aşa cum este redat mai jos într-un fragment din Testamentul Regelui Carol I al Romaniei:

“Testamentul meu, scris şi iscălit de propria mea mână, la 14/26 februarie 1899, în capitala mea, Bucureşti.

//Testamentul meu, scris de mine, în luna lui fevruarie 1899, pentru a fi publicat prin “Monitor” după moartea mea, cu rugămintea ca ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate întocmai cum le-am descris aci, cu propria mea mână, fiind încă voinic şi sănătos. Având aproape 60 de ani, privesc ca o datorie, ca să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest testament, gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată ţară , că doresc să-i las şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut întotdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele, spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni. Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: “Totul pentru ţară, nimic pentru mine”.

Carol IMulţumesc din suflet tuturor celor care au lucrat cu mine şi care m-au servit cu credinţă. Iert acelora care au scris şi au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a arunca îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni. Trimiţând tuturor o ultimă salutare, plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească din când în când de acela care s-a închinat cu tot sufletul, iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă. Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în armele României: “Nihil sine Deo!” Doresc să fiu îmbrăcat în uniformă de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern, pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică, Maria, era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul de amândouă bisericile să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. (…) Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă locaş al meu şi readusă apoi la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun, biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de şase cai din grajdurile mele, fără văluri negre. Toate steagurile care au fâlfâit pe câmpiile de bătaie vor fi purtate înaintea şi în urma sicriului meu, ca semn că scumpa mea armată a jurat credinţă steagului său şi şefului sau suprem, care prin voinţa lui Dumnezeu, nu mai este în mijlocul credincioşilor săi ostaşi.

Tunurile vor bubui din toate forturile din Bucureşti, Focşani şi Galaţi, ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti, în timpuri de grele încercări, de care Cerul să păzească ţara. Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste şi căreia m-am închinat cu toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă. (…) Prin o bună gospodărie şi o severă rânduială în cheltuieli, fără a micşora numeroasele ajutoare cerute din toate părţile, averea mea a crescut din an în an, aşa că pot dispune astăzi de sume însemnate, în folosul scumpei mele Românii şi pentru binefaceri.

Am hotărât dar o sumă de 12 milioane de lei, pentru diferitele aşezăminte, noi fundaţiuni şi ca ajutoare. Această sumă va fi distribuită precum urmează:

1. La Academia Română, şase sute mii de lei, capital pentru publicaţiuni.

2. La Fundaţiunea mea Universitară, pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei.

3. La Orfelinatul “Ferdinand” din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute mii de lei.

4. Pentru întemeierea unui internat de fete de ofiţeri în armata mea, cu un institut de educaţiune, cu un învăţământ practic, la Craiova , două milioane lei.

5. Pentru întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti, trei milioane lei.

(Urmează alte 12 legate). Înălţând rugăciuni fierbinţi către A-tot-Puternicul, ca să ocrotească de-a pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Făcut la Bucureşti, la 14/20 februarie 1899. //CAROL//

Am scris şi iscălit cu propria mea mână acest testament, pe două coale, formând opt pagini, legate cu fir roşu şi am pus sigiliul meu. // CAROL//”

În încheiere, aş avea pentru dumneavoastră o singură întrebare: Această iubire faţă de poporul român sau aceste calităţi extraordinare de om şi de conducător de stat, le-aţi regăsit cumva la vreunul din preşedinţii Romaniei din ultimele decenii?…

L.M.

Bibliografie:
1.Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Casa Regală, dosar nr. 88/1914, f. 1-5. Inventarul întocmit la 1 octombrie 1914 este scris de mână, în limba română, pe trei file de culoare albastră, legate cu un şnur tricolor şi sigiliul cu ceară roşie al Tribunalului Ilfov, secţia II civilo-corecţională. Tot aici se află şi un inventar restrâns, fără detalierea titlurilor şi a sumelor corespunzătoare, semnat de trei persoane: preşedinte – Grigore Pherekyde, mandatarul Maiestăţii Sale Regelui – Louis Basset şi grefier – N. Cristescu. În aceste acte nu sunt cuprinse veniturile rezultate din exploatarea Domeniilor Coroanei şi venitul din Lista civilă, după cum nu figurează nici castelul Peleş, construit în întregime din fondurile private ale lui Carol I, lăsat moştenire viitorului Rege; de asemenea, galeria de tablouri şi colecţia de arme de la castelul Peleş erau considerate, potrivit prevederilor testamentare, proprietate a Coroanei României.
2.Documentul a fost reprodus parţial de Ioan Scurtu, Monarhia în România; Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), vol. I, Carol I 3.Apud Boris Crăciun, Regii şi Reginele României. O istorie ilustrată a Casei Regale

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page