Editoriale, People-Passion-Performance — martie 25, 2016 at 10:30

Femeia: O Prioritate! Dr. Zorela Adriana Sgarbură răspunde la întrebările puse în cadrul sesiunii de informare și dezbatere privind Fibromul Uterin de la Călărași. Partea 1

by

În data de 18 martie 2016, în sala de ședințe a Primăriei municipiului Călărași, a avut loc prima sesiune din cele ce vor urma să se desfășoare pe parcursul întregului an 2016, în cadrul proiectului  ”FEMEIA : O  PRIORITATE!”, ce a avut ca primă temă de informare și dezbatere: Fibromul Uterin. Prevenire. Complicații. Tratament. Mituri. Acest proiect este inițiat și coordonat de directorul Crucii Roșii filiala Călărași, Aura Giurcă, în parteneriat cu Primaria Călărași și Instituția Prefectului Călărași, și are ca obiectiv principal Sănătatea Femeii, și care prin sesiunile organizate în fiecare lună, timp de un an, va urmări informarea femeilor cu privire la aspectele medicale legate de diverse afecțiuni la care sunt supuse pe parcursul vieții, informarea despre modalităţile de depistare ale bolilor, ale factorilor care favorizează apariţia lor, cât şi măsurile care contribuie la reducerea riscului de îmbolnăvire.

femeia o prioritate026Evenimentul a fost moderat de Mihaela TATU, bine cunoscuta realizatoare și moderatoare de emisiuni de televiziune din România, care ea însăși, în 2010 a fost diagnosticată cu fibrom uterin și a suferit o intervenție chirurgicală. De asemenea, la acest eveniment au fost prezenți George Iacob -prefectul județului Călărași și Nicolae Pandea – președintele Crucii Roșii filiala Călărași.

Dezbaterile interactive cu publicul prezent în sală, au fost susținute și au beneficiat de experiența, de informațiile și sfaturile utile ale Dr. Zorela Adriana Sgarbură, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale, supraspecializare în oncoginecologie și fertilizare in vitro și competențe în chirurgie laparoscopică, endoscopie ginecologică, ecografie ginecologică, colposcopie, deci experiența și informațiile oferite de dumneaei au fost mai mult decât avizate.

femeia o prioritate016Ce doresc să subliniez înainte de a vă reda integral sesiunea de întrebări și răspunsuri care s-a desfășurat pe parcursul a mai mult de doua ore, Dr. Zorela Adriana Sgarbură este mult mai mult decât un simplu medic. Această doamnă este o ființă solară, permanent cu zâmbetul pe buze, calmă, deschisă și frumoasă nu numai la exterior dar și în interior, rafinată, extrem de ambila și mai presus de toate un foarte bun comunicator. Nu numai că a ascultat cu mare atenție întrebărilor femeilor aflate în sală, dar a fost și extraordinar de atentă, receptivă și înțelegătoare pe tot parcursul evenimentului. Și, încă ceva… la finalul dezbaterii a avut răbdare să salute și să schimbe două cuvinte cu majoritatea femeilor care au fost în sală. Doamna doctor, tot respectul!

Și acum, vă redau integral întrebările și informațiile și răspunsurile oferite de dr. Zorela Adriana Sgarbură:

Și acum, vă redau integral întrebările și informațiile prin răspunsurile oferite de dr.Zorela Adriana Sgarbură:

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Mă bucur să fim împreună astăzi și mulțumesc gazdelor pentru invitație. Vreau să îi asigur de toată aprecierea mea pentru că au astfel de preocupări care practic vă ajuta pe d-voastră să fiți mai sănătoase și mai frumoase, implicit mai active și mai bune din punct de vedere profesional.

Presupun că gazdele au ales acest subiect, fibromul uterin, din cel puțin două motive:

  1. Pentru că este o patologie foarte frecventă, fibromul uterin fiind o boală care apare la vârsta fertilă a femeii, la vârsta tânără, la vârsta la care ea este capabilă să procreeze. Cresterea fibromului uterin este dependentă de hormonii secretați de ovare la varsta fertila. Frecventa aparitiei fibromului uterin este foarte mare, 60% dintre femeile care au împlinit 40 de ani fiind purtătoarele unui fibrom uterin. Bineinteles ca această frecvență îngrijorează.
  2. Pentru că au apărut resurse terapeutice noi, în afara celor clasice, chirurgicale,deja cunoscute.

Nu doresc să prelungesc prea mult introducerea, profesia mea este una concretă, chirurgicala și de aceea o să vă invit direct,să-mi puneti intrebari fara nici o ezitare, chiar dacă se refera si la alte diagnostice, adiacente diagnosticului de fibrom uterin. Este mult mai important să aflați răspunsurile de la mine, din surse profesionale, decât de la ”prietenul google”, pentru că este foarte greu atunci când nu ai o pregătire profesională să poți departaja informațiile false de cele corecte sau de cele periculoase.

Întrebare: Când este un fibrom operabil și când îl putem trata altfel?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură: Mai întâi voi face o introducere, o ordonare a metodelor terapeutice. Există două tipuri de tratament: chirurgical şi medicamentos. Metodele chirurgicale pot fi deasemenea clasificate în două tipuri: metode conservatoare cum este miomectomia adică tratamente chirurgicale care păstrează uterul şi optăm pentru un astfel de tratament la femeia tânără, care are nevoie de uter ca gazdă a unei viitoare sarcini şi metode radicale care presupun histerectomia, adică scoaterea uterului în totalitate. Dacă vârstă pacientei depăşeşte 45 de ani, când se presupune că va intra în curând la menopauză, din motive de protecţie oncologică optăm şi pentru scoaterea ovarelor, deci pentru operaţia care se numeşte histerectomie totală cu anexectomie bilaterală.

În afară acestor tratamente chirurgicale, nu cu mult timp în urmă, în lume au apărut tratamente medicamentoase, care de foarte multe ori sunt cheia succesului in tratamentul infertilitatii, pentru ca reduc dimensiunile fibroamelor astfel incat se poate amana interventia chirurgicala pana cand cuplul reuseste sa obtina o sarcina .

Indiferent daca tratamentul propus este medicamentos sau chirurgical,medicul trebuie să propuna solutia terapeutica numai dupa ce investigheaza corect si complet pacienta.Eu întodeauna insist asupra acestui lucru pentru că greselile terapeutice nu vin intotdeauna din neştiinţă ci din superficialitatea investigaţiei. Înainte să optăm pentru un tip sau alt tip de tratament al fibromului, trebuie să ne asigurăm că am făcut: examinarea vaginului cu valve, tact vaginal, ecografie transvaginală, recoltarea testului Babeş-Papanicolau şi obligatoriu, un lucru care din păcate este foarte frecvent eludat, histeroscopia cu examen anatomopatologic din endometru si endocol.

Testul Babeş-Papanicolau pe care nu ma indoiesc ca il faceţi în fiecare an, este un test de screening pentru cancerul genital, un test care permite depistarea cancerului înainte ca el să devină cancer. Acesta este scopul lui, de a anunţa o leziune precanceroasă în aşa fel încât ea să fie sancţionată şi să nu ajungă la cancer.

Insist asupra obligativitatii investigaţiilor complete pentru că orice femeie, în afară de fibrom uterin care este o boală benignă, adică necanceroasă, poate să aibă o leziune asociată precanceroasă sau chiar canceroasă pe col, de care nu ştie, fie o leziune endrometrială ( endometrul este stratul care căptuşeşte uterul în interiorul lui şi care se elimină partial la menstruaţie), de tipul hiperplaziei de endometru sau chiar a  cancerului endrometrial. Daca tu, ca doctor, iti asumi o indicaţie de tratament fără să ştii că ai aceste asocieri patologice mai periculoase decât fibromul însuşi, poţi greşi şi în loc să faci bine, faci un rău pacientei. Deci iată de ce este important să facem investigatii complete. Numai după ce am facut cu exactitate bilanţul stării de sănătate ginecologică,  putem opta responsabil pentru un tratament , fie ca este medicamentos sau chirurgical.

Am avut foarte multe paciente care au apelat la mine pentru că erau infertile, pentru că nu reuşeau să ramana gravide sau daca ramaneau nu puteau duce o sarcina la bun sfarsit. La examinarea ginecologica si ecografia transvaginala am diagnosticat un fibrom uterin. Uneori fibromul uterin a fost foarte mare și  ar fi pus indicaţia de interventie chirurgicală dar pentru că pacientele erau destul de în vârstă m-am gândit in felul urmator: daca o  operez si ii fac miomectomie ( extirparea fibromului) dupa interventie este necesara contraceptia de un an pentru uter cicatricial si cu cat avansa  în vârstă  pacienta, cu atat scădea şansa de obtine o sarcina. Pentru ca particip frecvent la congrese medicale si sunt la zi cu noutatile terapeutice,   am avut posibilitatea sa încerc  un nou tratament medicamentos care s-a dovedit eficient si am reusit sa aman operatia, sa obtin o sarcina si sa nastem la termen un copil sanatos.

A fost o mare satisfacţie obţinerea unei sarcini imediat după încetarea acestui tratament, dar şi mai mare a fost satisfacţia că la unele paciente fibroamele au scăzut în dimensiune si nu a mai fost nevoie de intervenţia chirurgicală, cel puţin până la această dată.  Au trecut 8 ani de când tratamentul există în România.

Acum, dacă am o  pacientă cu fibrom care are peste 40 de ani  si are copii dar are o patologie asociata, de exemplu o leziune displazică de col uterin sau o hiperplazie de endrometru sau un chist de ovar, bineînţeles că o să îi propun o soluţie chirurgicală completă adică o histerectomie. Totul depinde de argumentele profesionale, ştiinţifice ale metodei terapeutice alese in asa fel incat sa fie optimă pentru fiecare pacienta;  ceea ce e valabil la o pacienta, nu înseamnă că este valabil pentru toată lumea.

Întrebare: Care este diferenţa între fibromul uterin şi uterul fibromatos? Şi care dintre ele este mai grav?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Uterul fibromatos este foarte frecvent, aproape majoritatea pacientelor  peste 40 de ani dacă se duc şi îşi fac o ecografie transvaginală afla că au un uter fibromatos. Uterul fibromatos înseamnă că are dimensiuni global mărite, deci e mai mare şi în lungime, este mai globulos, iar structura miometrului, ecogenicitatea (consistenta) este neomogenă. Uterul fibromatos nu are un fibrom în sine, are o consistentă a mușchiului mai neomogenă şi o dimensiune mai mare. El nu pune  indicaţie chirurgicală, el pune doar indicaţia de a-l monitoriza corect. Adică, o dată pe an trebuie să se meargă la ginecolog pentru o consultaţie, o ecografie transvaginală şi un test Babeş-Papanicolau. Deci, uterul fibromatos nesimptomatic, este o situatie foarte frecventa, aş spune banala, care nu necesită un tratament, ci o monitorizare corectă.

Fibromul uterin este deja o tumoră care poate avea dimensiuni mici, de 1cm sau 2cm, sau poate să fie foarte mare, de zeci de cm dacă este neglijată. El poate să apară în structura peretelui uterin şi îl numim fibrom intramural (parietal), poate să apară în interiorul cavităţii uterine şi se numeşte fibrom endocavitar sau poate fi legat printr-o codiţă (pedicul) de uter şi să floteze în caviatea abdominală, și se numeşte fibrom subseros.

Simptomatologia şi gravitatea fibromului este dată nu numai dimensiunile lui, dar este dată şi de localizarea lui. Dacă avem în cavitatea uterină un fibrom, acest fibrom chiar fiind de dimensiuni mici, poate fi un factor de infertilitate, poate acţiona ca un sterilet, ca un corp străin care există în cavitatea uterină şi care împiedică nidatia unei sarcini. Medicul, cu un  ecograf bun şi un ochi antrenat îl poate descoperi si apoi, prin histeroscopie, il poate obiectiva si trata fara a taia peretele uterului.

Chiar dacă în cavitate este un fibrom mic, acesta poate fi responsabil de sângerări mari sub formă de metroragii, adică de sângerări în afară ciclului menstrual, fie sub formă menoragii, adică menstre abundente cu cheaguri iar prin prezenta sa in cavitate reprezinta o cauza de infertilitate.

Există fibroame care sunt la distanţă de uter, dar sunt foarte rare. De exemplu fibromul ovarian, cu originea in fibrele musculare sau conjunctive din structura acestui organ care incep sa se multiplice si sa creasca.

Întrebare: Pentru înlăturarea fibromului ce tip de operaţie este mai indicată şi care sunt complicaţiile postoperatorii?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Aşa cum am mai spus, chirurgical, fibromul se poate trata prin miomectomie sau histerectomie. Fiecare metodă este cu avantajele şi dezavantajele ei. Sigur, în momentul în care alegi histerectomia, ai avantajul că pe un organ pe care nu-l mai ai nu poţi face altă boală, operatia rezolva problema in totalitate. Miomectomia are avantajul că îţi conservă uterul, şi dacă eşti o femeie tânăra acest lucru contează la obţinerea unei sarcini. Miomectomia înseamnă că scoţi fibromul care e în acel moment, dar există probabilitatea ca de-a lungul vieţii din ţesutul muscular uterin sa apara  alte fibroame. Fiecare opţiune de tratament este cu avantajele şi dezavantajele sale care trebuie puse corect in balanta si ales ceea ce este in avantajul pacientei.

Complicaţiile care pot apărea, sunt cele teoretic valabile la orice intervenţie chirurgicală. Datoria chirurgului ginecolog este să fie foarte bine antrenat, să aibă  mâna foarte bine exersată şi să încerce să prevină pe cât posibil apariţia complicaţiilor. Pot avea loc sângerări, hematoame la nivelul peretelui abdominal, complicatii infectioase, tromboembolice imediat post operator, fie  eventrații la distanta dacă nu este respectată interdicţia de a face efort fizic timp de 1 an, dacă incizia a fost prea mare, dacă firele n-au fost de bună calitate sau dacă ţesuturile pacientei nu sunt de calitate. Evolutia postoperatorie nu depinde doar de tehnică , de acurateţea cu care lucrează medicul în timpul operaţiei, ci şi de calitatea materialelor folosite şi de constituţia fiecărei paciente în parte.

Întrebare: Cum se poate explica apariția fibromului uterin şi care sunt metodele prin care îl putem preveni?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Perioada în care debutează menstrele şi care senumește menarhă, este o perioada in care apare si secretia hormonilor ovarieni (estrogeni si progesteron). În momentul în care nu există un echilibru optim între cele două tipuri de hormoni, estrogenii pot favoriza creşterea unui fibrom uterin.

De altfel, ca factor favorizant se menţionează nuliparitatea, adică o femeie care nu a avut nici o naştere are mai multe şanse de a face fibrom uterin decât o femeie care are copii. O explicaţie ar fi acest dezechilibru între cei doi hormoni, când unul dintre ei nu este suficient balansat de cel de-al doilea. Mai poate fi şi predispoziţia familială, nu înseamnă că, dacă mama a avut fibrom va face şi fiica fibrom, dar este foarte probabil ca asta să se întâmple, pentru că moşteneşte constelaţia hormonală a mamei.

Întrebare: În situaţia unei histerectomii totale sau parţiale, când anexele rămân, au de suferit acestea? Sunt doamne care spun că datorită histerectomiei s-a instalat menopauza, altele spun că nu. Care este adevărul?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Mă bucur că am posibilitatea să clarific acest lucru pentru că s-a înrădăcinat aceasta  idee a menopauzei dupa extirparea uterului, în mod fals, în mintea majorităţii femeilor. Cel puţin până în acest moment, toate cercetările ştiinţifice spun un lucru foarte clar: uterul nu este decât un receptor, un organ care primeşte o sarcina, apt să crească în volum şi să o găzduiască până la 9 luni şi care involuează în volum la lăuzie. Uterul nu are rol endocrin, nu secretă hormoni. Uterul răspunde prin sângerarea menstruală, la hormonii secretați de ovare.

Deci, în condiţiile în care facem o histerectomie totală înseamnă că am scos uterul şi colul uterin, nu şi ovarele. În cazul în care se scot şi ovarele se numeşte histerectomie totală cu  anexectomie bilaterală. Este o greşeală şi numai un chirurg care nu are mâna antrenată, face o histerectomie subtotala şi lasă colul pe loc.  Un col restant, aşa se numeşte colul rămas pe loc după o operaţie de histerectomie subtotala, este mult mai vulnerabil la a face cancer de col, decât un col care are şi uterul deasupra lui.

Deci, este o greşeală să faci o histerectomie subtotală, adică să scoţi corpul uterin şi să laşi colul, acesta va fi  predispus la cancerul de col uterin.

Să presupunem că avem o pacienta de peste 30 ani la care trebuie să facem o histerectomie totală, pentru că fie are fibroame prea multe şi prea mari, fie că are o leziune asociată pe col uterin pe care am investigat-o corect. În acest caz, optăm pentru o histerectomie totală, dar îi rămân ovarele. Ovarele sunt cele care secretă hormonii feminităţii, ea nu va fi la menopauza chiar daca nu va mai avea sângerarea comandată de ovare, pentru că nu va mai avea cine sângera, dacă i-am scos uterul. Congestia mamara, tineretea si elasticitatea pielii si a mucoaselor dovedesc ca  nu este la menopauză, ea va intra la menopauză când îi va veni vremea şi va sesiza acest lucru.

Histerectomia  înseamnă doar scoaterea uterului şi nu menopauză. Iar din punct de vedere sexual,partenerul nu-şi va da seama dacă femeia este histerectomizată sau nu, senzaţiile lui sunt aceleaşi,  va şti numai dacă i se va spune. Exista o expresie, „e goala ca o oala” total neadevarata pentru ca structurile anatomice se reaseaza si vaginul este inchis.

Întrebare: Femeia din ziua de azi este mai predispusă la fibrom uterin şi la infertilitate?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Femeia de azi are alte priorităţi şi din păcate îşi propune să aibă copii foarte târziu, când observă că nu mai poate să obţină o sarcină. Mai încearcă 1-2 ani şi când în sfârşit, pe la 37-40 de ani, merge la ginecolog să ceară ajutorul,  este foarte târziu. Între 37 şi 40 de ani, diagnosticăm foarte multe multe fibroame, incidenţa creşte foarte mult la aceasta varsta, aşa cum vă spuneam.

Ideal ar fi ca femeia să procreeze la 20 şi ceva de ani şi să îşi schimbe prioritizările. A se reţine că, acum mulţi ani în urmă, femeile nu aveau fibrom uterin de tinere, deoarece dădeau naştere la copii în jurul vârstei de 20 şi ceva de ani. Şansa ca fibromul uterin să apară la o femeie care a avut deja copii, este mai mică decat la o nulipara.

Întrebare: Este adevărat că femeia care nu mai are menstruaţie se poate îngraşa mai mult? Auzim des femei spunând asta. Dar, femeia care a suferit operaţia de histerectomie se poate îngrăşa?

Dr. Zorela Adriana SgarburăOrice femeie , tanara sau mai putin tanara, se poate îngrăşa daca mananca mai mult decat ii este necesar! Dacă este histerectomizată dar are ovarele conservate, nu se îngraşă din cauza intervenţiei. Daca mănâncă incorect, mananca dulciuri si nu face mişcare şi se ingrasa este mai comod sa dea vina  pe histerectomie sau, la fel de fals,in alte circumstante, pe sterilet.

Întrebare: Este adevărat că ovarele se pot îmbolnăvi mai uşor după ce ai făcut operaţia de histerectomie?

Dr. Zorela Adriana Sgarbură:Nu depinde atât de mult îmbolnăvirea ovarelor de histerectomie. Ele au o circulaţie sangvină, arterele care le hrănesc sunt diferite de circulaţia uterului, şi noi avem întotdeauna grijă să le prezervăm. Avem grijă ca atunci când facem operaţia să nu deteriorăm circulaţia ovarelor.

Este un alt risc la ovar. Ovarul poate să facă cancer fără să-l poţi diagnostica la timp, face o tumoră minusculă, pe care nu o simţi la mâna, la tact vaginal şi nu se vede la ecografie.  In momentul când o depistezi poate fi  deja târziu ca stadiu de boală şi nu mai  beneficiaza de curabilitate. O depistezi în general când a apărut deja ascita (lichidul în burtă) şi când deja, este o fază avansată de cancer. Problema ovarului este că el se poate îmbolnăvi fără să ai metodele de diagnosticare precoce, aşa cum exista in cazul colului uterin.

Trebuie să vă atrag atentia ca colul nu doare, nu are receptori de durere. Şi iarăşi spun, dacă nu vă supără nimic ginecologic, nu vă doare nimic, este o falsă siguranţă ! Cancerul de col nu doare decat tarziu, cand ajunge la organele vecine Colul nu are receptori pentru durere si poate avea leziuni precanceroase, asa numitele „rani pe col”pe care femeia nu le poate banui daca nu face controlul periodic si testul Papanicolaou. Sunt lucruri grave pentru că în timp, ele vor însemna moartea unei pacientei din propria ei neglijenţă.

Cancerul de col este precedat de  leziuni precanceroase  pe care le poţi depista făcând testul Babeș-Papanicolau, examen cu valve, colposcopie. Testul este cel care ”te trage de ureche”, el este cel care semnalizează o modificare la nivelul structurii celulare. În momentul când ai un PAP modificat este obligatorie colposcopia, eventual o genotipare virală HPV şi în functie de aceste investigatii ginecologul decide care este tratamentul optim.

Tratamentul unei leziuni cervicale nu e niciodata medicamentos, ci interventional. Vin paciente şi spun: ”Mi s-a spus că am o rană pe col de acum 3 ani şi mi-a făcut un tratament cu nu ştiu ce ovule”. În acest caz, fie pacienta nu a înţeles şi i s-a indicat un tratament cu ovule pentru că avea asociată o ciupercă, un tricomonas sau o gardnerella, fie este o greşeală de atitudine medicala, surprinzătoare. Niciodată o leziune de pe col, nu va trece la tratamentul cu ovule. Înclin să cred că pacienta nu a inteles corect si  nu s-a mai dus să-şi continue investigaţiile. Revin şi spun: Este o falsă siguranţă dacă nu ne doare nimic! Dacă nu avem nici un simptom, nu inseamna obligatoriu ca nu avem nici o problema ginecologica. Numai controlul periodic ginecologic şi testul Babeș-Papanicolaou normal anual ne confera certitudinea sanatatii ginecologice. O femeie nu poate fi frumoasa daca nu este sanatoasa si frumusetea cred ca trebuie sa fie o dedicatie a fiecarei femei pentru cei care o iubesc si o respecta.

Liliana Manea

Dr. Zorela Adriana Sgarbură răspunde la întrebările puse în cadrul sesiunii de informare și dezbatere privind Fibromul Uterin de la Călărași. Partea 2

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page