De pe la noi, Editoriale — noiembrie 20, 2016 at 16:52

Dinu Paturica- inceputurile realismului la Călărași

by

citat-de-honore-de-balzac-638x338

Orice asemănare cu persoane pe care le cunoașteți vă aparține!

Figura lui Dinu Paturica, personaj principal si realist, intruchipeaza ciocoimea de la inceputul secolului al XlX-lea. Semnificatia numelui caracterizeaza indirect protagonistul, “Paturica” exprimand, pe de o parte, faptul ca el este reprezentant al unei paturi sociale ce urma sa se infiinteze in Tara Romaneasca, iar pe de alta parte, poate sugera sensul cuvantului patura, cu trimitere catre viclenia personajului. In “Dedicatie”, dar mai ales in “Prolog”, Filimon realizeaza, in mod direct, un portret impresionant ciocoiului, in care se inscrie perfect Dinu Paturica si din care reies principalele caracteristici ale acestui  tip de parvenit “om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie”, “vulpi cu doua picioare”.

Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului; portretul fizic sugereaza, parvenitismul acestuia: “fata oachesa, ochi negri, plini de viclenie”. Fizionomia personajului este semnificativa pentru trasaturile morale ale eroului, iar vestimentatia asupra caruia naratorul insista ilustreaza conditia sociala umila a lui Paturica de la inceputul romanului: “imbracat cu un anteriu … rupt in spate”. Dinu Paturica este ambitios, brutal si grosolan in actiunile sale, obsedat de ascensiune sociala si de imbogatire grabnica.

Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan, vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei”. Ciubucciul simuleaza atat de bine devotamentul, incat, in scurta vreme, Tuzluc ii acorda incredere deplina,dandu-i ca misiune supravegherea tutoarei sale, care devine amanta lui, apoi complice in demersurile de saracire alui Tuzluc. Pentru initierea cat mai eficienta in drumul ascendent pe scara sociala, Paturica se ocupa serios de”educatiunea” sa, invata limba greaca si se straduieste sa-si atinga scopul, acela de a-si insusi averea postelnicului. Da dovada de o “silinta extraordinara” in cititul cartilor.

Caracterul lui Paturica exclude orice fel de trasaturi pozitive. Casatoria cu Chera Duduca nu este urmare a dragostei, ci a unui calcul economic. Dominat de o “ambitie nemarginita”, el vizeaza, in arivismul sau, treapta cea mai de sus a piramidei sociale. Izbucnirea revolutiei lui Tudor Vladimirescu ii ofera lui Patrica inca un prilej de “a arata lumii duplicitatea si lasitatea caracterului sau”. El devine partas la “ vanzarea celui mai mare barbat al Romaniei” si primeste in schimbul acestei tradari functia de ispravnic in doua judete.

Declinul lui Dinu Paturica este brusc ca si ascensiunea. Pedepsirea acestuia pentru comiterea “lasitatilor si crimelor”, prin intemnitarea lui in ocna parasita, unde moare de foame, intr-o mizerie cutremuratoare, este o atitudine moralizatoare a autorului. In finalul romanului, Filimon construieste o scena de factura romantica, in care se intalnesc intr-o rascruce, cadavrul lui Tuzluc purtat pe “ pat mortuar si insotit de preoti” si cel al lui Paturica dintr-o “caruta mizerabila”, in fata pravaliei lui Chir Costea Chirul, “tintuit pe usa” pentru crimele comise. In ciuda numeroaselor elemente romantice, a retorismului scriitorului si a scopului moralizator, “Ciocoii vechi si noi” marcheaza inceputurile realismului…

Scribd

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.