Familie, Lifestyle — mai 20, 2013 at 17:30

Despre… Părinţii prea protectori

by

parinti protectiviAbuzul asupra unui copil poate lua naştere şi dintr-un amestec periculos de prea multă dragoste şi anxietate excesivă…  fie vine din  dorinţa mamei, a tatălui sau al bunicii care vor să păstreze copilul în siguranţă de la toate “pericolele” din lume… Dar, consecinţele negative asupra micuţului şi asupra dezvoltării sale psihofizice sunt foarte grave. Când poate risca protecţia părintească să devină un abuz?

Toţi părinţii sunt protectori cu copii, este natural şi necesar… dar,  uneori atenţia excesivă poate transforma viata unui copil în “prizonierat”.

De obicei, se vorbeşte despre atitudinea prea protectoare atunci când relaţia dintre copil şi lumea exterioară devine problematic prin intervenţia constantă a părinţilor care, mai degrabă decât să joace rolul lor de mediator,  în mod echilibrat, creează bariere excesive.  Prin “lumea exterioară” se înţelege atât relaţiile sociale care se dezvolta în timpul copilăriei, precum şi diferitele medii în care copilul poate interacţiona cu strainii (creşa, locul de joacă, plaja…etc).

parinti protectivi 2

Este normal dacă părinţii ajută copilul să cunoască încet realitatea externă… rolul părintelui este să însoţească copilul pentru a-l ajuta să descopere lucruri noi, protejându-l împotriva riscurilor și pericolelor… Problema apare atunci când această funcţie normală, devine excesivă faţă de riscurile reale pe care copilului i se pot întâmpla…

Controlul Excesiv

Ce sunt atitudinile considerat prea protectoare? Aici sunt câteva exemple care vă pot ajuta să înţelegeţi când şi unde dragostea şi grija faţă de copiii merge către exces.

parinti protectivi1

  • Verificaţi întotdeauna ce face copilul, însoţindu-l peste tot ca să vă asiguraţi că nu i se întâmplă nimic, nu îl lăsaţi cu alţi adulţi.
  • Interveniţi de fiecare dată când copilul dumneavoastră are o problemă sau o confruntare pentru a-l ajuta, sunteţi mereu precaut ca nu cumva cineva să-i facă vreun rău sau ca el să nu se rănească… interveniţi mereu în apărarea lui, chiar şi atunci când copilul se ciondăneşte cu colegii săi, fără a-i lăsa timp să reacţioneze şi de a se apăra singur.
  • Îi interziceţi copilului anumite activităţi şi anumite prietenii care pentru colegii săi sunt normale… adesea părinţii prea protectori,  sub scuza de protejare a copilului şi de a nu se simţi rău, îl împiedică să petreacă timpul cu colegii, de a merge acasă la amicul său sau într-o excursie cu şcoala singur…

Parinţi prea protectivi = Copii nesiguri

Cuvântulcheie al acestor atitudini prea protectoare este “control”…  părintele se simte dator a controla totul şi pe toată lumea care vine în contact cu copilul său… Mesajul care ajunge la copil este foarte clar, adică… oriunde, în afara casei unde se pot ascunde pericolele el trebuie să fie întotdeauna protejat… De obicei, copilul răspunde la acest mesaj dezvoltând o stare de anxietate egală cu cea a părintelui şi, prin urmare…  întotdeauna va vrea să stea în apropierea părintelui… Desigur , toţi copiii doresc să rămână aproape de părinţii lor, dar un copil prea protejat va tinde să facă acest lucru mereu, deoarece el nu nu are datele necesare ca să se confrunte singur cu realitatea.

parinti protectori

Este important ca părinţii să se pună uneori în locul copiilor lor… duceţi-vă  înapoi în timp cu mintea şi… amintiţi-vă cum era şi ce aţi făcut la vârsta pe care o are acum fiul dumneavoastră şi întrebaţi-vă… “ceea gândeam şi ce simţeam dacă mama mea ar fi făcut aşa?”…

L.M.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.