Comunicate de presă, Ultimile Știri — mai 27, 2013 at 10:57

Dan Motreanu:Putem prelungi perioada de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole în România

by

dan motreanu1Deputatul PNL Dan Ștefan Motreanu,  în data de 23 mai 2013 și-a exprimat îngrijorările privind apropierea momentului în care, potrivit Tratatului de aderare, piața terenurilor agricole și forestiere va fi liberalizată, oferind posibilitatea cetățenilor europeni să achiziționeze suprafațe nelimitate de pământ în România. În acest sens, liderul liberal a depus, la Camera Deputaților, un document adresat Ministerului Agriculturii și ministrului Daniel Constantin în care își arată susținerea și sprijinul pentru obținerea unei prelungiri a perioadei de tranziție și amânarea liberalizării pieții terenurilor agricole românești în UE. ”Conform practicii juridice comunitare o cerere din partea României este îndreptățită și nu ar reprezenta o inițiativă singulară venită din partea unei țări membre a U.E.”, declară Motreanu în documentul al cărui conținut îl găsiți integral mai jos.

Stimate domnule Ministru,

Pe această cale doresc să vă supun atenției o problemă deosebit de importantă  privind regimul proprietății asupra terenurilor agricole în România. Acest subiect s-a regăsit în discuția publică în ultima perioadă, fiind menționat atât de fermierii din România, cât și de înalte oficialități ale statului român.

După cum se cunoaște, la 1 ianuarie 2007 a intrat în vigoare „ Tratatul de aderare a României și Bulgariei” la Uniunea Europeană, iar din acel moment tratatele constitutive ale Uniunii au devenit parte integrantă a legislației statului român, iar principiul supremației dreptului comunitar asupra dreptului intern se aplică și în România. Astfel, prin articolul 4 din „Tratatul de aderare”, rezervat liberei circulații a capitalurilor în U.E se prevede ca:

„ România poate menține în vigoare, timp de șapte ani de la data aderării, existente la momentul semnării prezentului Protocol, restricțiile stabilite de legislația sa privind dobândirea proprietății asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere de către cetățenii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), precum și de către societăți comerciale constituite în conformitate cu legislația altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE și care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un cetățean /resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puțin favorabil în ceea ce privește dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod restrictiv decât un cetățean al unei țări terțe”.

Prin urmare, „Tratatul de aderare” a creat pentru cetățenii români atât drepturi cât și obligații. Așa cum reiese din textul articolului 4, citat anterior, România a obținut o perioadă de 7 ani de restricții dar începând cu 1 ianuarie 2014, statul român este obligat să liberalizeze piața terenurilor agricole și forestiere permițându-se achiziționarea acestora  de către cetățenii U.E sau ai Spațiului Economic European.

Precizez, pe această cale, că respectarea acordurilor încheiate de către statul român la momentul semnării „ Tratatului de aderare a României și Bulgariei” la Uniunea Europeană reprezintă o obligație de onoare a statului român.

Cu toate acestea, trebuie să constatăm că în cei 7 ani de „grație” nu au avut loc schimbări spectaculoase în ceea ce privește clarificarea statutului proprietății, nu s-a rezolvat problema cadastrului și nici înscrierea în cartea funciară pentru o mare parte din suprafețele de teren. Mai mult, s-a menținut , aproape ca la momentul aderării, aceeași majoră discrepanță între valoarea pe hectar din România și alte state membre. Ca să nu mai vorbim despre eșecul constituirii clasei de mijloc în spațiul rural, ce trebuia formată în principal din fermieri mici și mijlocii, care reprezintă o soluție sigură de revigorare a satului românesc.

Totodată, potrivit datelor prezentate de Confindustria în anul 2012, cu privire la sectorul agricol din România, în prezent 8,5% din terenurile agricole ale statului român, adică aproximativ 700.000 de hectare sunt deja în proprietatea firmelor deținute de cetățeni străini în România. Dintre acestea, Italia deține 23,4%, Germania 15,5%, țările arabe 10%, Ungaria 8,2%, Spania 6,2%, Austria 6,1%, Danemarca 4,5%, Olanda și Grecia fiecare 2,4%, iar Turcia 0,8%. Din analiza datelor statistice prezentate anterior se observă că deja o parte importantă a terenurilor agricole este deținută de cetățenii străini, ceea ce arată că există un interes în acest sens, și prin urmare, există riscul ca începând cu 1 ianuarie 2014 să se producă în România, pe fondul sărăciei, lipsei de capital și a unui sistem încurajator de creditare, un transfer masiv de proprietate către cetățenii străini. Toate acestea arată că, cel puțin la acest moment, pentru cetățeanul român nu există egalitate de șanse, principiu fundamental al UE, pentru acumulare de capital si dezvoltare, având în vedere că prețurile actuale ale terenurilor agricole sunt relativ mari în raport cu puterea de cumpărare, iar sprijinul acordat este mult sub cel mediu primit de fermierii din alte tari UE.

Un alt risc care ar putea interveni, este acela în care o parte din investitorii străini să folosească această oportunitate doar pentru a crea o piață speculativă cu terenurile agricole în România, ceea ce ar pune în pericol securitatea agricolă a statului român.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat că procesul de restituire a proprietăților funciare în țara noastră nu s-a încheiat, regăsindu-se pe rol foarte multe procese, liberalizarea vânzării terenurilor agricole către cetățenii străini putând să creeze și alte complicații în desfășurarea acestora.

Într-o situație identică s-au aflat alte țări precum Ungaria, LetoniaLituania și Slovacia. Este drept că acestea au avut prin tratat posibilitatea ca după perioada de tranziție „ aceasta să poată fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum trei ani”, dar argumentele prezentate autorităților europene sunt aproape identice cu cele din realitatea românească, surprinse și în această întrebare. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că Polonia a obținut o perioadă tranzitorie de 12 ani și nici că România a susținut demersul acestor țări. Statul român, regăsindu-se într-o speță similară, ar trebui să beneficieze de același  sprijin din partea țărilor partenere pe care le-a sprijinit.

Ca urmare al acestor solicitări, Comisia Europeană, prin semnătura președintelui acesteia, José Manuel Barroso, a acceptat prelungirea pentru o perioadă de trei ani a aplicării perioadei de tranziție pentru achiziționarea de teren agricol, păduri și teren forestier din către cetățenii U.E și al Spațiului Economic European (SEEE) astfel: pentru Ungaria conform deciziei 792 din 20 decembrie 2010; pentru Letonia, conform deciziei 226 din 7 aprilie 2011; pentru Lituania conform deciziei 240 din 14 aprilie 2011 și pentru Slovacia conform deciziei 241 din 14 aprilie 2011.

În concluzie, domnule Ministru, vă rog să îmi precizați care este stadiul demersurilor statului român privind prelungirea perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole în România, aceasta în cazul în care ele există oficial, și care sunt așteptările pentru un răspuns favorabil.

În cazul în care acest demers nu a fost inițiat vă rog să luați măsurile necesare pentru declanșarea procedurii. Conform practicii juridice comunitare o cerere din partea României este îndreptățită și nu ar reprezenta o inițiativă singulară venită din partea unei țări membre a U.E.

Totodată, cred că responsabilitatea este comună și de aceea este important să implicați în acest demers, pe lângă Guvern, pe toți cei care pot contribui la acest deziderat, fie că vorbim de Parlamentul României sau de reprezentanții României în Parlamentul European, fie chiar de reprezentanți ai formelor de asociere cu relevanță europeană, etc., direct interesate în acest demers.

Notă: Atașat la acest comunicat veți găsi un extras din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , respectiv Decizia Comisiei Europene din 14 aprilie 2011 de prelungire a perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole în Slovacia

 AICI in format PDF :  Decizia prorogare Slovacia

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.