Politica, Politici europene — aprilie 12, 2016 at 15:14

Damian Drăghici: 44% dintre europeni nu înțeleg cum funcționează UE

by

Parlamentul European a votat astăzi, la Strasbourg, raportul Learning EU @ school (Cunoașterea UE în școli), iniţiativă pe care a avut-o Damian Drăgici, în cadrul Comisiei pentru cultură și educație (CULT). În raportul său, Damian Drăghici, menționează faptul că tinerii ar fi mai implicați în proiectul european dacă ar ști mai multe lucruri despre UE.  

damian draghici”Multumesc, Comisiei Europene pentru susţinere, colegilor din PE şi tuturor celor care au făcut posibilă adoptarea, cu o largă majoritate a acestui raport. Am convingerea că o mai bună cunoaştere a UE în şcoli va consolida relaţia Uniunii Europene cu cetăţenii săi.”, a menționat raportorul Damian Drăghici pe pagina sa de facebook, după adoptarea raportului său.

Conform unui sondaj, 44% dintre europeni nu înțeleg felul în care funcționează UE, iar mulți dintre aceștia simt că nu își pot face vocea auzită în UE. Dacă aș fi adolescent, mi-aș dori să îmi cunosc drepturile și să învăț despre istoria țării mele, dar și despre istoria europeană. ”

Cred că cel mai important lucru este să prezentăm informații care ar putea stârni curiozitatea elevilor și studenților. Nu trebuie să reprezinte o provocare sau să aibă limbaj tehnic, pentru că și noi când eram la școală, preferam lucrurile simple. Consider că informația ar trebui să fie simplă și digerabilă” , spunea Damian  Drăghici, cu o zi înainte de aprobarea acestui raport.

Raport referitor la cunoașterea UE în școală

Expunere de motive

Uniunea Europeană (UE) se confruntă în prezent cu provocări fără precedent. În ultimii ani, UE s-a confruntat cu o criză economică și financiară majoră. Efectele sociale și politice ale acesteia au pus sub semnul întrebării instituțiile și valorile comune ale Uniunii, inclusiv ideea unei identități europene.

În acest context, consolidarea dialogului despre UE în școlile, asociațiile și spațiile noastre publice pare a fi mai importantă ca niciodată pentru a restabili încrederea cetățenilor în valoarea și necesitatea procesului de integrare europeană.

În prezent, cetățenii au cunoștințe limitate despre UE și modul în care funcționează instituțiile acesteia, 44 % dintre cetățeni nefiind de acord cu afirmația „înțeleg cum funcționează UE” într-un sondaj de opinie Eurobarometru realizat în primăvara anului 2014(16). În aceste circumstanțe, nu este de mirare faptul că cetățenii au un sentiment de distanțare sau chiar de înstrăinare din ce în ce mai accentuat față de proiectul politic european, că devin din ce în ce mai eurosceptici și percep un deficit democratic în cadrul proceselor decizionale ale Uniunii.

Această situație poate fi remediată dacă cetățenii sunt mai bine informați și mai încurajați să se implice și să manifeste un interes activ față de proiectul de unificare europeană. O principală modalitate de a realiza acest lucru este consolidarea dimensiunii UE în învățământului școlar, care poate contribui la combaterea euroscepticismului și la pregătirea cetățenilor pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și globalizată. Situația din statele membre în ceea ce privește conținutul referitor la UE din programele școlare nu este nicidecum uniformă și justifică noi inițiative la toate nivelurile – european, național și local.

Conceptul de „dimensiune europeană” în educație

La începutul integrării europene, educația a jucat doar un rol marginal. Măsuri semnificative la nivelul Uniunii în domeniul educației datează din 1976, când a fost adoptat un prim program în acest domeniu(17). Acesta viza atenuarea efectelor negative ale migrației asupra șanselor și rezultatelor educației lucrătorilor din alte state membre și ale copiilor acestora, și avea ca obiect recunoașterea reciprocă a calificărilor.

Abia prin Tratatul de la Maastricht din 1992 a fost stabilit un temei juridic pentru măsurile din domeniul politicii educaționale. Articolul 149 din acest tratat, astăzi articolul 165 din TFUE, prevede că Uniunea Europeană poate încuraja cooperarea dintre statele membre și poate sprijini și completa acțiunea acestora, însă statele membre sunt singurele responsabile de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și de diversitatea lor culturală și lingvistică. Armonizarea legislației și reglementărilor statelor membre este exclusă în mod explicit.

Acțiunea la nivelul Uniunii poate include, printre altele, dezvoltarea unei dimensiuni europene în educație, în sensul larg al cuvântului, inclusiv predarea și diseminarea limbilor statelor membre, precum și o serie de acțiuni de promovare a mobilității studenților și cadrelor didactice și a cooperării dintre instituțiile de învățământ. De asemenea, Uniunea poate stimula schimbul de informații cu privire la sistemele educaționale ale statelor membre și schimbul de bune practici, poate încuraja schimburile în rândul tinerilor, angajamentul civic și participarea tinerilor la viața democratică din Europa.

După programul de acțiune din 1976, au fost adoptate numeroase rezoluții și programe pentru a promova obiectivele politicii educaționale a UE prevăzute în dreptul primar european. Odată cu introducerea Erasmus+, în vigoare de la 1 ianuarie 2014, toate inițiativele UE în materie de educație s-au reunit în cadrul acestui program unificat.

Deși conceptul unei dimensiuni europene a educației se dovedește a fi extrem de complex, prezentul raport se axează pe un singur aspect, care este totuși esențial: „cunoașterea UE în școală”, la care ne putem referi ca la o „dimensiune a UE în educație”. Această opțiune se bazează pe convingerea că învățământul școlar ar trebui să le asigure elevilor o bună înțelegere a modului în care funcționează UE și să le permită o reflecție critică asupra chestiunilor europene, inclusiv asupra valorilor pe care se bazează integrarea europeană, precum și asupra modului în care acestea le influențează țara și propriile activități, pregătindu-i totodată pentru a trăi și a munci ca cetățeni activi într-o Europă din ce în ce mai integrată și într-o lume globalizată.

O dimensiune UE în educație

Ideea unei dimensiuni a UE în educație comportă două aspecte principale, legate între ele. Primul și cel mai evident se referă la cunoașterea geografiei, istoriei și culturii UE, precum și a UE ca atare, inclusiv a modului de funcționare a instituțiilor sale. Al doilea, bazat pe asumpția că legitimitatea și stabilitatea oricărui sistem politic democratic se bazează în mare măsură pe angajamentul civic, poate fi înțeles în sens larg ca „educație civică”.

Ținând seama de acestea și având în vedere cunoștințele limitate despre UE ale multor cetățeni, Uniunea ar trebui să devină mai vizibilă în manuale, iar lecțiile pe această temă ar trebui să reflecte relația complexă dintre Uniune și statele sale membre: UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile și culturile lor unice, iar dezvoltarea sa rămâne strâns legată de statele membre. Pe de altă parte, impactul UE asupra statelor membre este considerabil. Prin urmare, studiul UE în școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și influența UE asupra evoluțiilor la nivel național. În acest context, istoria ca disciplină școlară joacă un rol important în dezvoltarea unei conștiințe reflexive a trecutului și a unei „culturi critice a memoriei”, bazate pe valorile europene și caracterizate de încercarea de a reflecta cu acuratețe multitudinea memoriilor istorice – de fapt, a istoriilor – existente în Europa.

În ceea ce privește diversitatea, educația civică – ca al doilea aspect al dimensiunii UE – urmărește în esență să le permită tinerilor să dobândească competențele necesare pentru a trăi și a se implica activ în societăți democratice pluraliste, precum și pentru a-și face auzite preocupările. Prin urmare, printre elementele principale care ar trebui transmise de către profesori se numără toleranța, alături de conștientizarea și înțelegerea altor culturi, precum și a valorilor democratice și drepturilor omului. Acest „set de instrumente” pentru angajamentul civic și o cetățenie democratică activă se aplică și dincolo de granițele Europei și este, de asemenea, extrem de important într-un context internațional.

Deși educația civică, astfel înțeleasă, poate fi introdusă ca materie de sine stătătoare, nu trebuie trecut cu vederea faptul că o abordare transversală poate fi și mai utilă pentru a induce elevilor atitudini și valori adecvate vieții și muncii împreună cu alte persoane, din medii culturale și religioase diferite. În plus, pe lângă conținutul programei școlare, instituțiile de învățământ ar trebui să instituie structuri democratice de funcționare, astfel încât democrația să poată fi învățată și trăită la școală.

Situația actuală și calea de urmat

Majoritatea statelor membre au integrat treptat o dimensiune UE în programele școlare și în formarea cadrelor didactice, dar există încă disparități între statele membre și în interiorul acestora. Se poate face mult mai mult, de exemplu în ceea ce privește programele școlare, formarea cadrelor didactice, manualele și metodele de predare.

În ceea ce privește dimensiunea UE, programele școlare naționale sunt adesea fragmentate, nu au un caracter progresiv, sunt prea generale și le lipsesc coerența și complementaritatea cu alte materii predate, fapt care face să fie dificil pentru elevi să construiască o imagine globală a UE. Având în vedere impactul său asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, UE ar trebui să fie mai vizibilă în materialele didactice, la toate nivelurile și în toate formele de învățământ. În această privință, ar trebui acordată o atenție deosebită sectorului învățământului și formării profesionale. Formarea profesorilor – atât formarea inițială, cât și cea continuă – trebuie să pregătească în mod sistematic cadrele didactice pentru a preda despre UE și despre valorile sale fundamentale, atât la nivel teoretic, cât și la nivel practic. Manualele ar trebui să ofere un spațiu mai extins subiectelor legate de UE și, în același timp, să fie mai bine adaptate la grupuri de vârstă specifice, ținând seama de interesele elevilor. Metodele de predare utilizate în clasă ar trebui să îi responsabilizeze pe elevi cu privire la propriul proces de învățare, să fie interactive și să folosească stimuli externi și exemplifice modul în care UE este importantă în viața de zi cu zi a cursanților.

La nivel european, posibilitățile oferite de programele UE în domeniul educației și culturii ar trebui să fie exploatate la maximum, pentru a promova competențele lingvistice, cetățenia activă, conștiința culturală și înțelegerea interculturală. Sprijinul financiar continuu și un acces mai larg la oportunitățile de mobilitate oferite de aceste programe sunt esențiale pentru asigurarea un efect pozitiv asupra spiritului civic și a implicării civice a participanților.

Comisia ar trebui să ia măsuri pentru ca principalii actori să fie informați cu privire la oportunitățile de finanțare relevante oferite de aceste programe și să fie încurajați să le utilizeze. În plus, platforme precum eTwinning, School Education Gateway (portalul educației școlare) și EPALE pentru formarea destinată adulților pot fi utilizate pentru elaborarea și schimbul de materiale didactice și proiecte referitoare la UE și instituțiile sale, precum și pentru educația civică.

Rețelele naționale și europene existente care promovează cunoașterea UE la toate nivelurile și sunt implicate în acest proces ar trebui încurajate cât mai mult, la fel ca și schimbul de informații între ele.

La nivel național, statele membre trebuie să asigure relevanța continuă a programelor lor școlare și a sistemelor lor de învățământ în general, inclusiv a învățământului profesional și tehnic. Aceste sisteme trebuie actualizate periodic, ținând cont de noile provocări de ordin societal și tehnologic, pentru a-i ajuta pe elevi să dobândească aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în societățile de astăzi, interconectate și într-o evoluție rapidă.

Instituțiile de învățământ reflectă societățile noastre complexe și reprezintă comunități de persoane care provin din medii diferite și trăiesc și învață împreună. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia mai multe măsuri pentru a promova, în programele școlare și universitare, valorile cetățeniei și educației multiculturale, nediscriminatorii și favorabile incluziunii. Aceste valori trebuie să pătrundă de o manieră orizontală în programele școlare. Pentru a atinge obiectivul ambițios al transmiterii valorilor, școlile trebuie să beneficieze de un sprijin corespunzător din punct de vedere financiar și nu numai.

În cele din urmă, statele membre ar trebui, de asemenea, să recunoască și să faciliteze rolul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în diminuarea distanței dintre UE și cetățenii săi.

Sursa: europarl.europa.eu

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page