Dac-ai iubit, iubirea știi că doare
Când te cuprinde-n dulcele-i blestem,
Sub învelișul ei, plăpând, de floare,
De care mă și bucur… mă și tem.
Dac-ai iubit, trimit’-un gând în șoaptă
Să-l primenesc în mantie de flori,
Din buzele-ți… și azi, căpșună coaptă,
Să sorb nectarul nopților spre zori.
Dac-ai iubit… și vezi și azi iubire
În pasul meu, călcat la prag de seară,
Strecoară-te sub valul ei subțire
Să-mi fii a fericirilor povară.