Cultură şi Educaţie, File de Istorie — martie 4, 2014 at 21:50

Cutremurul din 1977 – Foto

by

La 21:22, în seara zilei de 4 martie 1977, Bucuresti  a fost lovit de un cutremur enorm cu magnitudinea de un de 7,3 grade pe scara Richter. A durat aproape un minut, timp în care aproape fiecare clădire din capitală a fost zguduită sălbatic.

Old Photos of the Bucharest Earthquake in 1977 (1)

Mai mult de 1.500 de persoane au fost ucise de cutremur, inclusiv un număr de celebrități:

– A.E. Baconski (n.1925), poet, prozator, eseist;
– Savin Bratu (n.1925), critic, istoric şi teoretician literar;
– Alexandru Ivasiuc (n.1933), prozator;
– Daniela Caurea (n.1951), poetă;
– Mihail Petroveanu (n.1923), critic şi istoric literar;
– Veronica Porumbacu (n.1921), poetă şi prozatoare;
– Mihai Gafita (n.1923), critic şi istoric literar;
Toma Caragiu (n.21.08.1926), unul dintre cei mai mari actori români, care la momentul cel mai popular actor din țară
– Alexandru Bocăneţ (n.15.02.1944), reputat regizor TV;
– Doina Badea, interpretă inegalabilă a romanţelor;
– Eliza Petrăchescu, actriţă (n.15.06.1911);
– Tudor Dumitrescu (n.06.12.1957), pianist şi compozitor.

Epicentrul cutremurului a fost în Vrancea – şi a fost simțit în întreaga peninsulă Balcani. Orașul bulgar Svistov a fost grav afectat, cu trei blocuri prăbuşite şi unde mai mult de 100 de persoane au fost ucise. În România, nu a fost doar București, a suferit şi orașul Zimnicea pe Dunăre care a fost distrus aproape în totalitate, și din țară, mai mult de 11.500 de persoane au fost rănite, iar 35.000 de case distruse.

Situat aproape de o linie majoră seismică, Bucureștiul a fost zguduit de o serie de cutremure majore de-a lungul anilor. În 1940, mai mult de 300 de oameni au murit – cele mai multe dintre ele în așa-numitul bloc Carlton, care s-a prăbușit în Piata Universităţii – în primul cutremur major al epocii moderne. Deşi alte câteva clădiri au fost complet distruse, dar multe erau deja avariate și eșecul în a consolida aceste clădiri eficient a dus la măcelul cutremurului din 1977.

Președintele României, Nicolae Ceaușescu , era în Lagos şi se bucura de un banchet organizat în onoarea sa  de dictatorul militar nigerian,Olesegun Obasanjo , atunci când a fost înştiinţat de cutremur. El a fost inițial informat că întregul oraș Bucuresti a fost distrus: faptul că alimentarea cu energie electrică a orașului a fost complet tăiată a făcut comunicare dificilă. Acesta a fost doar până la miezul nopții, apoi energia electrică a fost parțial restaurată, și Ceaușescu a fost capabil să vorbească cu miniștrii din România. El a declarat starea de urgență, iar un avion a fost trimis să-l aducă acasă.

1977 Bucuresti dupa cutremur

A sosit la aeroportul Băneasa devreme în dimineața următoare, și a vizitat imediat zonele cele mai grav afectate ale capitalei. Comportamentul său în zilele care au urmat – a ordonat continuarea căutării de supraviețuitori chiar şi după punctul cut-off care este stabilit de obicei, și părea să fie o influență cu adevărat calmantă asupra populației scuturate – este considerat a fi unul dintre cele câteva momente demne de laudă ale lui în întreaga sa dictatură.

Deasemenea, cutremurul a fost cu siguranță o mare oportunitate de a câştiga capital politic și activiştii lui Ceaușescu nu au pierdut această. Mass-media de stat raportata pe larg modul în care sistemele de urgență din țară au funcționat perfect (de fapt, ei nu au le-au avut: a fost un mare deficit de paturi de spital pentru victimele) și, deși României i s-a oferit mult ajutor internațional,au spus că de puțin este nevoie și puţin au luat. De fapt, aproape toate ajutoarele au constat  în câini de căutare special instruiţi, de alimente și apă potabilă, care au fost acceptat cu recunoștință de către autoritățile române disperate.

Cutremurul a schimbat faţa Bucureştiului pentru totdeauna. Mai mult de 40 de blocuri de apartamente au fost complet distruse, precum și sute de case. Cu toate acestea, regimul a folosit necesitatea reală de a reconstrui și consolida oraşul ca pe un mijloc de a impune viziunea lui Ceaușescu despre cum ar trebui să arate oraș socialist, respectiv capitala României.  Centru Civic și Casa Poporului , şi-au avut geneza în planurile întocmite după cutremurul din 1977. “Daunele cutremurului” au fost, de asemenea folosite ca o scuză pentru a demola o serie de clădiri regimului a fost fericit să nu le mai vadă : Biserica Ienei, care se afla vizavi de hotelul  Inter Continental, a fost o astfel de victimă. Acesta a fost demolată în timpul construcției blocului şi a fost declarată a fi un pericol pentru clădirile din jur. De la cutremurul din 1977, a fost în introduse noi reguli stricte de construcție.

1977_Biserica_Ienei_

Cu toate acestea, consolidarea clădirilor deteriorate în 1940 și 1977 nu a fost încă pe deplin (sau în mod corespunzător) efectuate. Ca atare, o serie de clădiri din centrul orașului afișează un disc roșu, care le declară a avea risc de cădere în următorul mare cutremur din București. Din fericire, un astfel de eveniment pare puțin probabil în viitorul apropiat.

De câteva zile circulă, venite (probabil) pe filieră rusă, imagini noi ale cutremurului din 1977. Fotografiile sunt color și surprind unghiuri inedite ale evenimentelor de atunci. Probabil realizate la nu mai mult de două, trei zile de la eveniment, scenele prezintă bucureștenii ieșiți în stradă, precum și buldozerele, muncitorii și armata ce ajută la înlăturarea mormanelor de moloz. Sunt de remarcat fotografiile cu fațadele afectate de cutremur ale Muzeului Antipa și Hotelului Dorobanți.

[wzslider autoplay=”true”]

articol preluat de pe: inyourpocket.com

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page