You cannot copy content of this page
People-Passion-Performance, Tehnologii — decembrie 24, 2018 at 21:31

Cum arată ecosistemul antreprenorial din România și cum este să îți înființezi un start-up în tehnologie în zilele noastre?

by

Antreprenoriatul românesc este în plină dezvoltare, pe măsură ce tot mai mulți tineri aleg să-și înființeze propriile afaceri, în diferite domenii.mir Oane, unul dintre fondatorii uberVU, companie românească specializată în monitorizarea informaţiilor care apar pe diferite reţele de socializare despre firme, vândută în 2014 către gigantul canadian Hootsuite. El face parte, de asemenea, din generația românească Forbes „30 sub 30” 2012 și este președintele boardului Asociației Tech Lounge.

Vladimir Oane

De aceeași părere este și Andrei Pitiș, angel investor și fondator al Vector Watch, achiziționat în 2017 de gigantul american Fitbit, care consideră că înainte antreprenoriatul era o alternativă pentru cei care doreau să inoveze în domeniul IT. „Acceleratoarele înseamnă o alternativă la o ofertă de job-uri foarte consistentă care înainte nu exista, iar lipsa ecosistemului era echilibrată de lipsa alternativei. Acum existând o ofertă de job-uri foarte bună, inclusiv aici și în străinătate, trebuie să existe și antreprenori”, spune Andrei Pitiș, care deține acum funcția de VP Engineering & Head of Bucharest Office în cadrul Fitbit.

Andrei Pitiș

De la zero

Ce înseamnă, în opinia antreprenorilor și mentorilor, fondarea unui start-up apelând la incubatoare, acceleratoare și mentorat?

„E ușor să începi, însă îți va lua ani să construiești un start-up valoros pornind de la zero. Cred că sunt mai multe metode de finanțare care pot fi folosite. Dacă ești foarte la început, îi ai pe cei trei «F» (friends, family and fools). Dacă ai
dovedit deja ceea ce poți, un investitor orientat pe echipă s-ar putea să fie interesat, iar dacă ai un produs care are deja «market fit», poți găsi finanțare din multe locuri. În România poți accesa și diverse granturi, din păcate un start-up nu are timp să aștepte după procesele îndelungate din spatele ușilor închise. Acceleratoarele și incubatoarele vin cu două lucruri: knowledge și networking. Fiecărui start-up îi lipsește ceva, iar acel ceva, de multe ori, poate fi pus la dispoziție de către mentori, alți fondatori, un program bine gândit sau chiar investitori. Am învățat că trebuie doar să fii deschis și să ceri”, afirmă Raul Popa, cofondator și CEO  TypingDNA, start-up de soluții de securitate online bazate pe felul în care tastează utilizatorii.

Raul Popa

De aceeași părere este și Dan Mihăescu, Founding Partner al fondului de investiții GapMinder: „Accesul la know-how este mult mai ușor în prezent, prin creșterea numărului de conferințe și întâlniri de tipul meet-up. Conferințele locale și-au construit un renume regional și astfel accesul la speakeri și experți cu renume, din afara țării, a devenit mult mai ușor. Pe lângă această zonă de know-how adresată întregii comunități, există și programe dedicate pentru start-up-uri (programe de accelerare) ce au ca scop principal abordarea tuturor ariilor de dezvoltare a unui start-up tehnologic. Start-up-ul care deține ideea inovatoare pornește la drum având în spate experți din industrie, oameni cu mulți ani de experiență profesională. Astfel, proiectul start-up-ului se transformă într-un business în adevăratul sens al cuvântului.”

Dan Mihăescu

Printre exemplele de programe care contribuie la dezvoltarea start-up-urilor tehnologice se numără Innovation Labs, accelerarator în care tinerii din România au ocazia să facă primii pași în antreprenoriatul tehnologic, fondat de Răzvan Rughiniș, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare și Andrei Pitiș. Programul este susținut de numeroase asociații, mari companii și universități tehnice importante din România.

Un alt program de accelerare este Techcelerator, care se adresează start-up-urilor românești de tehnologie și alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor aflate în faza de (pre)accelerare. Susținerea financiară este acordată prin intermediul parteneriatului cu GapMinder Venture Partners. Iar acestea nu sunt singurele exemple.

Avantaje și dezavantaje

Avantajele invocate de antreprenori și mentori (specialiști în domeniu care oferă antreprenorilor sfaturi și îndrumare cu privire la business-ul lor) în ceea ce privește incubatoarele și acceleratoarele sunt numeroase și diverse. De la crearea unei rețele de cunoștințe, sfaturi primite de la mentori, vizibilitate, acumulare de cunoștințe, până la oportunități de finanțare. De asemenea, în cadrul unor astfel de programe start-up-ul își validează ideea, își definește modelul de business, își descoperă competiția și își poate consolida echipa sau atrage noi membri.

„Fiecare instrument are specificul său și vine cu propriul set de avantaje/dezavantaje. Cel puțin unul dintre ele va fi cu siguranță potrivit pentru business-ul tău la un moment dat, iar să nu apelezi la niciunul ar însemna să renunți la un avantaj într-o piață foarte competitivă. Provocarea vine din alegerea celei mai bune opțiuni, la momentul potrivit și în funcție de obiectivele pe termen lung”, spune Adina Crețu, Project Manager Startarium, o inițiativă a Impact Hub și ING și o platformă online destinată susținerii și educării antreprenorilor și start-up-urilor, lansată în 2016.

Adina Crețu

Antreprenorii aflați la început de drum susțin că principalul avantaj al unor astfel de instrumente este îndrumarea oferită de mentori.

„Mentorii sunt importanți, uneori mai importanți decât programele de incubare și accelerare. Cu condiția ca start-up-ul să-și aleagă mentorii potriviți și să existe o relație de respect și o chimie bună, iar mentorul să aibă o expertiză probată îndelungat, astfel încât informația chiar să facă diferența”, spune Alexandru Gliga, cofondator și CEO BOX2M, start-up specializat pe tehnologiile IOT, care construiește soluții de monitorizare și automatizare a diferitelor procese industriale.

Și pentru Elena Ionescu, cofondator CrowdLens, soluție care oferă posibilitatea de monitorizare a comportamentului clienților în centrele comerciale, mentoratul se dovedește a fi foarte important.

„Nu cred că cei aflați la început pot lua decizii importante. Faptul că am avut mentorat este de neprețuit pentru noi, mai ales la nivel de motivație. (…) Chiar dacă avem o echipă, cred că avem nevoie de o ghidare”, afirmă aceasta.

Laurențiu Nicolae, cofondator NutritIO, o aplicație software pentru dieteticieni și nutriționiști, spune că astfel de programe sunt foarte importante deoarece oferă o perspectivă obiectivă asupra dezvoltării start-up-ului.

„Văd aceste programe ca pe niște scurtături, dar și ca pe un mod de a avea un ochi exterior și un creier care nu e implicat emoțional în toată povestea care ne ajută să vedem lucrurile și din alt punct de vedere, mult mai obiectiv. Acest lucru este benefic, dar poate fi și o capcană, pentru că am realizat din experiență că piața are întotdeauna dreptate și contactul cu aceasta e decisiv pentru succesul sau eșecul unui start-up. Un program lung de incubare, pe lângă toate beneficiile pe care le aduce, poate amâna foarte mult contactul cu piața dacă nu este axat pe validarea afacerii și vanzării”, spune acesta.

Daniel Dragomir, fondator și CEO TechHub, un spațiu dedicat antreprenorilor din domeniul tehnologiei, consideră că principalul avantaj al unor astfel de instrumente este rapiditatea cu care antreprenorii își pot valida sau invalida ideea de business și identificarea unei piețe pentru produsul respectiv.

Daniel Dragomir

„Suportul principal al programelor destinate startup-urilor vine de la mentori și de la studiile de caz. Astfel, ești ajutat să îți poți valida rapid produsul. Există avantaje enorme dacă pleci la drum cu o soluție și o piață pe care o înțelegi destul de bine. Poate cel mai important lucru atunci când apelezi la astfel de instrumente este să poți filtra ce este potrivit pentru start-up-ul tău, iar atunci când nu ești sigur de implicații să apelezi la un specialist înainte de a lua o decizie. Totodată, este vital să alegi un program potrivit momentului de dezvoltare în care te afli și tipului de business”, spune Nicoleta Ivașcu, cofondator WireFrame, instrument de optimizare a proceselor pentru piața de vizualizare de arhitectură.

„Aceste resurse îți dau senzația că nu lucrezi în gol, speranță că produsul tău s-ar putea să se materializeze, să ajungă ceva concret, care să fie cumpărat de oamenii care au nevoie de el. Și, într-adevăr, acest lucru te face să mergi înainte, pentru că suntem studenți și prototipurile sunt scumpe. Ne motivează să mergem mai departe”, adaugă Ana Grosu, cofondator Clever Pipe, o aplicație care care monitorizează consumul de apă atât pentru utilizatorii casnici, cât și pentru industrie, cu scopul de a stopa risipa.

De asemenea, partea de finanțare este extrem de importantă pentru un start-up. Incubatoarele și acceleratoarele propun adesea diferite oportunități de finanțare, sume provenite de la diferiți investitori. Prin diferitele competiții organizate, antreprenorii trebuie, de regulă, să convingă un juriu format din specialiști că ideea lor este cea mai bună, astfel încât să primească finanțare.

Un astfel de exemplu este competiția Startarium PitchDay, care are loc anual, din 2016 și prin care start-up-urile pot obține finanțări în valoare totală de 100.000 de euro, în urma susținerii unor pitch-uri. Un alt exemplu este Demo Day, eveniment organizat de Techcelerator în vara anului 2018, în urma căruia două start-up-uri au primit finanțări de 20.000 de euro, respectiv de 10.000 de euro.

„Partea de finanțare ne ajută enorm în crearea unei companii cu toate funcțiile necesare.GapMinder a venit lângă noi cu oameni cu expertiză în marketing, vânzări și produs, iar experiența lor ne ajută enorm în dezvoltarea companiei. De asemenea, doar investiția în sine ne-a deschis uși și a oferit încredere în relațiile cu noii parteneri. Astfel construim o bază solidă pentru un nou brand. Pentru un antreprenor neexperimentat este necesară o minimă supervizare pentru a păstra clară viziunea proiectului, rol pe care îl îndeplinesc mentorii și board-ul acceleratorului. Un alt aspect important este componenta de networking și training-uri care se organizează în cadrul acestor programe”, spune Teo Deleanu, cofondator AppSeed, start-up care creează automat website-uri pentru cei care nu au experiență de webdesign sau programare.

Pe lângă finanțare, totodată, în opinia lui Raul Popa, cofondator TypingDNA, astfel de programe pot reda o claritate mult mai mare asupra potențialului pe care îl are start-up-ul respectiv. „Timpul e cea mai valoroasă și cea mai limitată resursă pe care o avem. Nu putem face tot ceea ce credem că am putea. Trebuie să ne limităm la un lucru o dată. Aceste programe de accelerare/incubare ne ajută să ajungem mai repede la următorul punct de cotitură, multe start-up-uri vor realiza că nu au un potențial real, dar asta se va întâmpla mai repede așa, alte start-up-uri vor pivota, iar altele vor găsi cheia succesului și chiar investitori dornici de a-i susține. Nu toți oamenii sunt însă «învățabili». Un fondator de start-up de succes trebuie să fie neînduplecabil câteodată, dar trebuie să fie și pregătit să învețe. E un balans pe care nu toți oamenii îl au. Pentru cei care nu îl au, acceleratoarele, incubatoarele și mentorii funcționează doar ca filtru de finanțare și rețea”.

Vladimir Oane consideră că pe lângă toate aceste avantaje directe, unul demn de menționat este suportul psihologic pe care ți-l oferă astfel de resurse.

„Ca să te faci antreprenor, acum 15-20 de ani trebuia să te rupi de cerc, îți trebuia un grad enorm de rebeliune. Faptul că există programe ca Innovation Labs este o confirmare că nu ești tu singurul căruia i-a trecut prin cap să se facă antreprenor. Mai sunt și alții cu care poți să dialoghezi, pe care poți să-i întrebi din experiențele lor, acest lucru cred că ar trebui să-ți ofere foarte mult confort. În perioada mea a fost o chestie foarte singuratică, eu singur într-o cameră iluminată doar de un monitor, luptându-mă cu lumea și cu societatea”.

Andrei Pitiș, pe de altă parte, consideră că un avantaj important în ceea ce privește programul Innovation Labs este faptul că marile companii care susțin acest program sunt și clienți ai start-up-urilor, în același timp, aspect care în alte țări dezvoltate nu se întâmplă.

Totuși, în opinia anumitor antreprenori, incubatoarele și acceleratoarele vin la pachet și cu o serie de dezavantaje. În acest sens, Alexandru Gliga, cofondator și CEO BOX2M, enumeră: „politica internă și birocrația asociată a programelor de incubare și accelerare, care pot distruge eficiența, mutarea concentrării și a dezvoltării pe direcții ce te fac captiv, asocierea cu acel sponsor, ce poate să îți limiteze piața.” În aceeași măsură, antreprenorul consideră că dezavantajele finanțării primite ar fi: „modificarea strategiei, modificarea priorităților, mărirea birocrației interne, viziune diferită legată de următoarea rundă de investiție.”

Tot la capitolul finanțări, Teo Deleanu de la AppSeed atrage atenția asupra faptului că, odată ce un start-up primește o finanțare, va primi și un partener în companie.

„Fondul de investiții te va monitoriza pe toată durata colaborării și va avea grijă să îți respecți planul și promisiunile. Fiind un parteneriat, este bine să fii transparent în deciziile și direcțiile companiei. Vei avea de prezentat și rapoarte periodice de activitate. De asemenea, strategia de exit din companie trebuie agreată în avans.”

Totodată, Vladimir Oane consideră că există riscul ca antreprenorii aflați la început de drum să fie distrași de la obiectivul afacerii lor. „Un risc pe care-l spun echipelor este «don’t get high on your own supply». Ideea de antreprenoriat se poate transforma într-un fel de lifestyle, o competiție de frumusețe: câștigi premii, merite, diplome, dai interviuri, iar aceste lucruri te pot duce în direcția cealaltă, în care uiți de ce ți-ai făcut afacerea. Fundamental, ideea de antreprenoriat sau de proiect este să-i ajuți pe oameni să-și rezolve o problemă, acela e obiectivul. Toate aceste competiții, premii, diplome sau interviuri ajung să te destabilizeze de la scopul tău și după câteva luni uiți de ce faci ceea ce faci.”

Impactul asupra afacerii

În afară de avantaje și dezavantaje, toate aceste incubatoare, acceleratoare și resurse au un impact semnificativ asupra start-up-urilor, ajutându-le, în primul rând să se dezvolte.

„Resursele financiare ne permit să creștem funcțional compania pe diferite planuri: vânzări, marketing, produs și dezvoltare tehnică. Iar în urma networking-ului am inițiat mai multe discuții cu potențiali parteneri. Un alt aspect este acela că împreună cu celelalte start-up-uri care sunt parte din programul de accelerare am realizat parteneriate care ne ajută să intrăm împreună pe diverse nișe, să ne ajutăm reciproc”, spune Teo Deleanu, cofondator AppSeed.

Laurențiu Nicolae, cofondator NutritIO, adaugă: „Poți avansa făcând greșeli și învățând din ele sau învățând din greșelile, și mai ales din succesul altor oameni. Resurse ca incubatorul și mentorii ne-au ajutat să sărim peste multe greșeli și să avansăm mult mai repede. De asemenea, ne-au adus foarte multe oportunități de networking și vizibilitate, ne-au ajutat să ne creionam mult mai bine strategia și să stam focusați pe ce este important.”

Cezar Nourescu, cofondator Silometer, aplicație care permite proprietarilor de silozuri să își monitorizeze online recolta, afirmă: „Am validat ideea, am accelerat anumite etape datorită unor sfaturi venite din exterior, am redus multe semne de întrebare acolo unde nu aveam experiență, ne-am extins networking-ul. Cred că toate rezultatele bune obținute se datorează și acestor programe pe care le-am accesat.”

De altfel, pe lângă impactul asupra business-ului, și relațiile create sunt foarte importante.

„Oamenii și rețeaua sunt valoarea reală a acestor programe. Mulți fondatori aleg un accelerator/incubator pentru a învăța business, ei merg la astfel de programe ca la școală sau ca la doctor, dar nu asta e atitudinea corectă, poți să înveți destule din cărți, accesul la informație e liber. Da, am evitat anumite greșeli pe care cu siguranță că le-aș fi făcut în naivitatea mea, dar cel mai mult am învățat cum funcționează oamenii din această lume, am cunoscut sute de oameni valoroși, am învățat să-i ajut pe alții care pornesc la drum și știu acum că nu e așa ușor”, afirmă Raul Popa, cofondator TypingDNA.

Deși astfel de resurse nu oferă garanția succesului, acestea creează o rampă de lansare pentru start-up, afirmă Dan Mihăescu (GapMinder).

„Resursa cea mai importantă pentru un -start-up este timpul. Primirea unei investiții și infuzia de know-how au ca scop principal comprimarea timpului în care start-up-ul lansează un produs în piață sau a timpului în care scalează business-ul într-o piață semnificativ mai mare sau globală. Pentru asta se pornește în principal de la echipă: competența echipei, capabilitatea de a executa un plan sau o strategie, capabilitatea de a se adapta sau atrage noi talente, de a folosi tehnologii de ultima oră care să livreze produse care fac o diferență enormă în viața clienților lor, și, foarte important, capabilitatea de a atrage clienți. Toate celelalte resurse vin să susțină ceea ce echipa dorește să realizeze. Impactul pe care îl au resursele sub formă de investiții și programe de accelerare poate fi văzut la multe start-up-uri care acum sunt afaceri de succes la nivel global. Resursele menționate nu oferă nicio garanție, însă creează o rampă de lansare a start-up-ului. Este în sarcina fondatorilor să utilizeze cât mai bine toate aceste resurse; ele există.”

România, țara oportunităților

România este o destinație propice pentru dezvoltarea unei afaceri, mai ales una în domeniul tehnologic, chiar dacă diferențele față de țările vestice sunt încă mari.

„Este foarte important că există toate aceste programe de suport pentru start-up-uri tehnologice – încurajează mai mulți oameni să încerce să dezvolte produse tech, adică start-up-uri care pot aduce o valoare economică exponențială. De exemplu, în 2014, primul an de TechHub Bucharest, majoritatea membrilor erau freelanceri sau lucrau pentru o agenție de dezvoltare. Astăzi avem peste 200 de rezidenți și mai mult de 80% dintre ei lucrează pentru un start-up care dezvoltă un produs. Cred că România este azi unul dintre cele mai potrivite locuri din lume pentru a fonda o companie de tech. Există talent, resurse financiare și o comunitate tech care a construit cu mult efort ecosistemul despre care vorbim azi”, afirmă Daniel Dragomir, CEO TechHub Bucharest.

Răzvan Rughiniș, cofondator Innovation Labs și prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București consideră că, deși mediul antreprenorial tehnologic românesc este pozitiv, trebuie ca întreaga societate să fie preocupată de accelerarea dezvoltării acestuia.

„Nu este vorba doar despre indivizi excepționali care doar trec prin programul Innovation Labs, de exemplu, ci este despre o valoare foarte mare pentru întreaga economie. Pentru că se atrag investiții, se schimbă mediul de trai. Oamenii vor rămâne în România în momentul în care simt că au un impact. Și nu există ceva mai tangibil decât să ai propriul produs. Dacă noi creăm acest ecosistem în care tinerii reușesc să aibă un sentiment de valoare, atunci o să își dorească să rămână în țară, iar întrega economie va avea cu totul o altă valoare. (…) Pentru mine, Innovation Labs răspunde la foarte multe lucruri pe care mi le doresc peste 5-10 ani. Viitorul este deja aici, doar că nu este uniform distribuit. Noi, din multe puncte de vedere, suntem viitorul pe care țara îl va avea peste câțiva ani. Este direcția în care întreaga societate va ajunge și m-aș bucura ca oamenii să simtă că venind în cadrul unui astfel de program accesează un viitor pe care, inevitabil, o societate echilibrată îl va face realitate pentru toți”, afirmă Răzvan Rughiniș.

Răzvan Rughiniș, Vladimir Oane, Andrei Pitiș și Daniel Rosner

Principalele concluzii ale ediției 2017 a Barometrului start-up-urilor din România, realizată de EY România, Impact Hub și Startarium:

– 45% dintre antreprenorii de start-up conduc o afacere cu mai puțin de un an vechime;

– 48% dintre antreprenorii de start-up sunt asociați cu cel puțin un cofondator în afacere;

– 63% dintre antreprenorii de start-up au între 21-35 de ani;

– 69% dintre antreprenorii de start-up sunt la prima inițiativă antreprenorială;

– 78% dintre antreprenorii de start-up și-au început afacerea cu fonduri proprii (economii, împreumut de nevoie personale, salariu);

– 59% dintre antreprenorii de start-up câștigă mai puțin de 1.000 de euro pe lună;

– 42% dintre antreprenorii de start-up consideră mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori sursa principală de învățare;

– 23% dintre antreprenorii de start-up consideră că educația precară este cel mai important obstacol în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România;

– 52% dintre start-up-uri au un singur fondator;

– 9,2 este numărul mediu de ore/zi dedicate afacerii de un antreprenor de start-up;

– 74% dintre antreprenorii de start-up consideră criteriul financiar cel mai important în evaluarea rezultatului start-up-ului;

– 73% dintre antreprenorii de start-up consideră că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori;

– 29% dintre inițiativele de sprijin accesate de antreprenorii de start-up sunt întâlnirile și workshop-urile;

– 13% dintre inițiativele de sprijin accesate de antreprenorii de start-up sunt programele de mentorat;

– 13% dintre inițiativele de sprijin accesate de antreprenorii de start-up sunt incubatoarele și acceleratoarele de afaceri;

– 60% dintre antreprenorii de start-up consideră că alegerea căii antreprenoriale nu este susținută de societatea românească;

forbes.ro

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.