Bogdan Georgescu: Nemulţumirea PNL este că Filipescu nu mai împarte banii…

by

 

Agro_cera_BT (5)Nelu Bălaşa : Cum vedeţi noua variantă de Buget pe 2015?

Bogdan Georgescu : Bugetul pe 2015, respectă exact măsurile asumate în programul USL din 2012 şi este construit pe baza principiului subsidiarităţii şi al respectării obligaţiilor statului faţă de cetăţean, în acest caz referindu-ne la administraţiile publice locale. Statul are răspunderea de a asigura resursele pentru ca administraţiile publice locale să poată funcţiona în limitele legale ale obligaţiilor faţă de cetăţean. Pentru acest motiv, statul, prin Guvern, trebuie să finanţeze administraţiile publice locale şi să echilibreze veniturile acestora, suplimentându-le până la un anumit nivel, astfel asigurându-le funcţionarea.
Exemplificând cu situaţii din judeţul Călăraşi, aţi văzut, nu o dată, Hotărâri de consiliu judeţean prin care se aproba “ajutorul acordat unor comune aflate în situaţii financiare dificile”, ajutor care se materializa prin transferul unor sume. Această situaţie nu trebuie să mai apară şi după noua gândire a alocărilor bugetare şi nici nu mai are cum să apară, decât dacă se risipesc banii sau dacă, local, se angajează cheltuieli peste buget.
De fapt, este o continuare a politicii Guvernului care, după 2 ani în care a suportat “arieratele”, vine şi face imposibilă apariţia legală a acestora.
În esenţă, aşa cum este normal, decizia dar şi răspunderea civilă, morală şi chiar penală, pentru cheltuirea banului public, se transferă administraţiei publice locale şi Ordonatorilor de credite. Niciun primar nu trebuie să mai convingă(să se mai milogească) preşedintele Consiliului judeţean să-i facă favoarea de a iniţia Hotărâri ale consiliului judeţean, prin care să-i împartă şi lui ceva “sume pentru programe de dezvoltare locală” sau ceva “ajutoare pentru situaţii de dificultate financiară”.
Consiliul judeţean trebuie să se ocupe de chestiuni de interes judeţean, nu la nivelul unei primarii. Spre exemplu, dacă ne referim la siguranţa în şcoli , o problema cu importanţă din ce în ce mai mare, Consiliul judeţean ar trebui să intervină, printr-un proiect judeţean, să implementeze un sistem de supraveghere a incintelor şcolare, la acelaşi nivel şi cu acelaşi sistem tehnic, pentru toate şcolile din judeţ, astfel încât instituţiile cu atribuţii la nivel judeţean, în asigurarea pazei, sigurantei şi ordinii, printr-un parteneriat cu Consiliul judeţean, să poată utiliza aceste facilităţi.
Aşa trebuie gândit un proiect de interes judeţean cu aceleaşi condiţii de aplicabilitate pentru toate comunităţile din judeţ, nu alocări de bani către o primărie sau alta, pentru a-şi construi, de exemplu, Cămine culturale, “că n-are!”.

Nelu Bălaşa : Cum vedeţi reacţia în judeţul Călăraşi faţă de acest sistem de echilibrare?

Bogdan Georgescu : Bugetul pe 2015 a stârnit într-adevăr şi nemulţumiri, mai ales din partea PNL(aflat în opoziţie la nivel naţional) prin următoarele:
1. stabilirea plafoanelor minime până la care se realizează echilibrarea bugetelor locale
2. desemnarea Administraţiilor financiare să repartizeze bugetele către administraţiile locale(Preşedinţii Consiliilor judeţene nu mai au atributul de a “ÎMPĂRŢI BANII”)
3. Unele localităţi “Nu au primit bani” lucru cu care primarul respectiv nu este obişnuit.

Sunt şi “mulţumiri” dar acestea, în spiritul românesc “da doamne mai mult” sau “să fie primit şi să mai dea”, nu generează niciun fel de mesaje de apreciere. Acestea ar fi:
1. Judeţul Călăraşi primeşte cu 30 milioane mai mult
2. 40 de primarii din 55 primesc maim mult decât anii anteriori
3. Cele mai sărace primarii, în venituri, primesc mai mult (bineînţeles pentru echilibrare)
4. Primarii pot contracta, liberi de promisiuni sau justificări faţă de judeţ sau Preşedintele Consiliului judeţean, servicii sau achiziţii. Aici, bineînţeles, mă refer la transferul deciziei de a investi într-un program de dezvoltare locală la nivelul primăriei, fără “aprobarea” prealabilă a Preşedintelui Consiliului judeţean care era, în trecut, iniţiatorul Hotărârilor Consiliului Judeţean prin care se repartizau sumele(“împărţea banii”)sau cofinanţarile, nu mă refer la alte promisiuni sau justificări referitoare la contractanţi sau firme.

Să ne referim la nemulţumiri, că ele au intrat, în dezbatere, în spaţiul public.
Stabilirea unor plafoane “minime” până la care se face echilibrarea, a determinat cea de-a treia nemulţumire, a primarilor care nu au mai primit nimic peste veniturile proprii.
Trebuie explicat că Guvernul nu “premiază” primarii “mai gospodari” ci, aceştia sunt şi vor fi aleşi de comunitate. Acesta este “premiul” lor.
Nu contest că, pentru primăriile ale căror venituri sunt la nivelul plafonului de 1,5 milioane, pot apărea probleme, cauzate de acele servicii publice cu cheltuielile proporţionale cu numărul de locuitori, dar această situaţie poate fi argumentată solid, transmisă la decident şi măsurile adoptate de Guvern se pot concretiza prin rectificare bugetară.
Pe de altă parte cum se poate realiza o echilibrare a serviciilor prestate cetăţeanului, între primăriile mai sărace şi cele mai bogate în venituri, decât prin alocarea unor sume – pentru echilibrare – primăriilor mai sărace.
Să exemplificăm cu un model teoretic de raportare a cheltuielilor de funcţionare la veniturile totale:
Primăria A are venituri de 1 milion lei. Primăria B de 2 milioane. Primăria A are cheltuieli de funcţionare fixe de 500 de mii de lei şi variabile, funcţie de populaţie, de 100 de mii de lei. Primăria B are fixe de 500 de mii de lei şi variabile de 400 de mii de lei.
Total cheltuieli functionare: A=600 mii şi B=900 mii. Rezultă sume pentru dezvoltare: A=1 milion-600 mii=400 mii şi B=2 milioane-900 mii=1,1milioane. Aici Guvernul echilibrează veniturile până la 1,5 milioane, rezultând, după echilibrare, pentru dezvoltare, A=1,5 mil-900 mii=600 mii şi B=2mil-900mii=1,1 milioane.
Problema apare atunci când Veniturile sunt egale cu cheltuielile de funcţionare şi aici trebuie aduse argumente justificative solide pentru completarea unor sume.

Cealaltă nemulţumire, mult mai mare pentru politicienii care se află în majoritatea care conduce judeţul, cea a PNL, este că a fost limitată puterea discretionară a Preşedintelui Consiliului judeţean Călăraşi şi a majorităţii din Consiliul judeţean. Această nemulţumire este generată de repartizarea sumelor, exclusiv de către Administraţia judeţeană a Finanţelor publice, fără a mai lăsa la nivelul Consiliului judeţean Călăraşi, cele aproximativ 200 de miliarde pe care le “împărţeau” anii trecuţi, pentru dezvoltare locală, arierate sau, uneori pentru “cofinanţări”. Povestea cu “noi la judeţ ştim ce este mai bine în judeţ” sau “că noi la judeţ ştim ce trebuie făcut”, trebuie să se limiteze la subiecte de interes judeţean sau de interes extins la mai multe comunităţi locale, nu punctual la o comună sau alta.
Acesta este principiul subsidiarităţi, decizia la nivelul la care este problema; problemă judeţeană-decizie judeţeană, problemă la localitate-decizia la primărie, problemă de interes mai larg decât judeţul-scriem la guvern.

Nelu Bălaşa: Cum va fi construit bugetul Consiliului judeţean Călăraşi?

Bogdan Georgescu : Am spus că nu voi discuta despre acesta decât la apariţia publică a proiectului de buget, doar sunt în opoziţie, dar sper că proiectul va reflecta grija pentru toate direcţiile în care Consiliul judeţean are posibilitatea legală de a interveni, pentru binele cetăţenilor. Voi critica vehement un proiect de buget orientat preferenţial, către anumite obiective mai “plăcute” actualei conduceri politice a Consiliului Judeţean

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page