Politica, Politica naţională — februarie 3, 2014 at 12:11

Asociaţia Magistraţilor: Problema articolului 140 din noul Cod de Procedură Penală, falsă şi invocată artificial

by

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţine, referitor la art. 140 din noul Cod de procedură penală, că problema privind obligativitatea anchetatorilor de aduce la cunoştinţă existenţa unor măsuri de interceptare, odată cu începerea urmăririi penale, este una “falsă” şi “invocată artificial”.

Asociaţia Magistraţilor din România

“Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) îşi exprimă îngrijorarea pentru interpretările prezentate în spaţiul public, pe lângă lege, de către unii reprezentanţi ai sistemului judiciar, privind conţinutul art. 140 din Noul Cod de procedură penală. Astfel, problema invocată artificial, referitoare la obligativitatea organelor de urmărire penală de a aduce la cunoştinţă existenţa unor măsuri de interceptare, odată cu începerea urmăririi penale, este una falsă”, se arată într-un comunicat remis, duminică seară, MEDIAFAX.

AMR susţine, în acelaşi context, că nu înţelege “care sunt considerentele ce au determinat persoane cu funcţii importante în cadrul sistemului judiciar să vehiculeze ipoteze care nu au nicio legătură cu dispoziţiile legale existente, în condiţiile în care instituţia începerii urmăririi penale nu este similară celei care vizează finalizarea acesteia”.

“Niciun text din noul cod nu obligă organele de urmărire penală să aducă la cunoştinţă învinuitului probele pe care le administrează în scopul dovedirii învinuirii sale decât la terminarea urmăririi penale”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedintele AMR, judecătorul Gabriela Baltag.

Potrivit AMR, articolul 140 din noul Cod de procedură penală este în strânsă concordanţă cu prevederile art. 6 alin. (3) pct. a) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi cu Decizia nr. 962/2009 a Curţii Constituţionale, decizie ce reţine, printre altele, faptul că, urmărirea penală poate a fi începută, atât “in rem”, cât şi “in personam”.

“Asociaţia Magistraţilor din România speră că doar emoţia majoră a intrării în vigoare a noilor dispoziţii în materie penală este cauza interpretărilor eronate, regretabile şi distorsionate ale conţinutului legal”, se mai afirmă în comunicat.

Mai mult decât atât, consideră AMR, este “inexplicabilă îngrijiorarea organelor de anchetă privind posibila compromitere a activităţii lor de cercetare în materie penală în condiţiile în care

metodele speciale de supraveghere într-un proces penal nu trebuiesc absolutizate, fiind necesar a fi coroborate cu alte probe”.

“De asemenea, în mod cu totul surprinzător nu au fost menţionate, pentru o abordare deplină a problemei ‘interceptărilor’, şi existenţa dispoziţiilor art. 141 din Noul Cod de procedură penală care reglementează situaţia cazurilor urgente, ce nu suportă amânare, a împrejurărilor în care organele de urmărire penală au posibilitatea de a proceda direct la autorizarea interceptărilor pe o

perioadă de cel mult 48 de ore, cu obligaţia ulterioară de a se adresa în termen de cel mult 24 de ore de la expirarea măsurii judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru confirmarea acesteia”, subliniază organizaţia profesională, în acelaşi comunicat.

Conform alineatului 1 al articolului 140 din noul Cod de procedură penală, “supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea”.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal şi de procedură penală – a stârnit un val consistent de reacţii, inclusiv din direcţia Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat vineri că Guvernul va aproba săptămâna viitoare, miercuri, mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată vineri pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este “o prostie” să spui că noul cod protejează infractorii.

Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale “faţă de fapte, şi nu faţă de persoane”.

Ponta a precizat totodată că, la începutul săptămânii viitoare, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate îngrădi libertatea şi activitatea mass-media. a precizat că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale “faţă de fapte, şi nu faţă de persoane”.

Potrivit premierului, ca în cazul oricărei legi complexe, pot apărea, în practică, interpretări diferite şi inadvertenţe, iar ministrul Justiţiei a discutat în acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în măsura în care aceste inadvertenţe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanţelor sau a parchetelor, vor fi operate “mici ajustări”.

“La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În al doilea rând, în baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine, există şi s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituţională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală faţă de fapte şi nu faţă de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (…) Este o interpretare pe care unii specialişti spun că se pot face în continuare interceptări, alţii spun că nu şi atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferenţă de interpretare”, a spus Ponta.

În opinia premierului, noile coduri sunt europene, moderne, mult mai bune decât cele ale lui Ceauşescu din 1968.

Ulterior declaraţiilor lui Ponta, Ministerul Justiţiei (MJ) a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituţiei, proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative, care prevede printre altele că metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi dacă urmărirea penală este începută in rem.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat tot vineri, pentru MEDIAFAX, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală.

Sursa: mediafax

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page