Cultură şi Educaţie, File de Istorie — martie 26, 2014 at 21:39

27 Martie 1918 – “Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă”

by

Basarabia a decis unirea cu România într-o zi de marţi, 27 martie. Nimeni n-a crezut atunci că timpul va aduce mai multe ceasuri rele pentru această provincie istorică românească. La 27 martie – 8 aprilie 1918, Basarabia se unea cu România. Era începutul unei reparaţii istorice, care va continua cu unirea Bucovinei, la 3 – 15 noiembrie 1918 şi se va încheia la 1 decembrie 1918 când Transilvania, Banatul şi Crişana se uneau cu România. Alexandru Marghiloman, Ion Inculeţ, Pan Halippa şi I.Buzdugan sunt numai câţiva din eroii actului de la 27 martie – 8 aprilie 1918.

basarabia copyActul Unirii Basarabiei cu Ţara, votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918

10-bazaÎn numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove.

În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan
Basarabia Pământ Românesc

Miercuri, 28 martie 1918, ziarul “România Nouă”, apărut la Chişinău, titura entuziast: “Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă”. Pe atunci, ţara era sfântă şi se scria cu majusculă. Textul e emoţionant: “Ziua de 27 martie 1918 este pentru Basarabia ziua Dreptăţii celei mari. În această zi, Istoria a reparat marea nelegiuire săvârşită la 12 maiu 1812, când trupul Moldovei a fost frânt în două şi partea ei dintre Prut şi Nistru a fost dată pe mâini stră- ine cari au vrut să o sugrume. Dumnezeul neamurilor ne-a supus timp de sute de ani la încercări grele, astăzi El îşi întoarce mila sa spre noi”. Ca şi “Sfatul ţării”, ziariştii conduşi de directorul Onisifor Ghibu credeau că unirea s-a săvârşit “pentru totdeauna”.

Azi, înainte de a ne gîndi serios la o unire firească statală, este necesar şi util să găsim forme convingătoare de menţinere a românismului, experienţă care şi-a dovedit viabilitatea şi-n cazul nostru şi-n cazul altora. Aşa că respectarea valorilor comune devine necesară şi utilă, iar 27 martie este o astfel de valoare pe care n-o uită bătrînii şi-ar trebui s-o ştie mai bine tineretul, al cărui viitor contează…

14Prin votul lor din 27 martie 1918 membrii Sfatului Ţării i-au putut salva pe basarabeni, fie şi parţial, fie şi provizoriu, de genocidul pe care aveau să-l făptuiască bolşevicii ruşi imediat după venirea lor la putere. În cei 22 de ani de aflare a Basarabiei în componenţa României întregite locuitorii acestei provincii au beneficiat de o stabilitate a vieţii, trăind într-o atmosferă de democraţie cum nu au ştiut nici o clipă în cei 106 ani de ocupaţie ţaristă. Dar, esenţial, ni se pare, că în aceste două decenii basarabenii au putut beneficia din plin de dreptul lor de a fi ceea ce sînt – români, de dreptul de a vorbi şi a învăţa limba strămoşească, de a se familiariza cu valorile literare, culturale, artistice, spirituale româneşti. Dacă nu existau acei 22 de ani, nu se ştie dacă între Nistru şi Prut mai existau astăzi vorbitori de limbă română, oameni cu simţire românească. Din această perspectivă, Unirea Basarabiei cu Ţara a fost şi rămîne o necesitate stringentă. Votul Sfatului Ţării, din 27 Martie 1918, este mereu valabil şi, în pofida tuturor vicisitudinilor istoriei, nimeni niciodată nu-l poate anula.

32În urmă cu 96 de ani, evenimentul de la 27  martie Aducea Basarabia Acasă, la sînul Mamei România. Cîte frămîntări n-au fost atunci, la sfîrşitul primului război mondial: se desfiinţaseră patru imperii (ţarist, austroungar, otoman şi german). Zeci de popoare deveniseră libere, scăpînd de lanţurile fostelor imperii, circulau libere cele 14 principii ale preşedintelui american W. Wilson, de care puteau beneficia popoarele cu libertatea proaspăt cîştigată, se pregătea Conferinţa de Pace, atît de importantă pentru europeni etc., etc. Dintre toate, parcă cel mai important lucru era dreptul popoarelor la autodeterminare, dreptul acestora de a-şi hotărî singure soarta.

17Începutul anului 1918 găsea România într-o situaţie dificilă pe plan politic. Deşi învingătoare la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în vara anului 1917, pe fondul situaţiei din Rusia, unde revoluţia făcea ravagii, mai ales după declaşarea contrarevoluţiei din 25 octombrie 1917, România trebuia să admită ideea ieşirii din război. Deja guvernul bolşevic semnase acordul de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale. Pe acest fond, al anarhiei, provinciile ţariste îşi căutau autodeterminarea. Ucraina devenise republică, anunţând că Basarabia era o parte a ei.

11România era redusă teritorial la Moldova, unde se refugiaseră guvernul legitim, regele şi Parlamentul. La Bucureşti, fusese instalat un guvern colaborationist, condus de Alexandru Marghiloman. Chiar dacă Brătianu era la Iaşi şi Marghiloman la Bucureşti, cei doi rivali tradiţionali (inclusiv pe plan sentimental, Eliza Marghiloman, devenind soţia lui Ionel Brătianu), s-a întâmplat un lucru extraordinar. La 25 septembrie-8 octombrie 1917, Basarabia şi-a proclamat autonomia. Sfatul Ostaşilor Moldoveni, la 2-15 noiembrie 1917 a întărit acest act, declarându-se adunare reprezentativă. În consecinţă, la 2-15 decembrie 1917 a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească, în frunte cu un ”Consiliu al Directorilor”.  Pe fondul degradării situaţiei din Rusia, la 211/4 ianuarie 1918, Ion Inculeţ a proclamat independenţa Basarabiei. Ulterior,  a solicitat intervenţia armatei române, pentru a contracara abuzurile ucrainienilor. Armata a primit încuviinţarea de a intra în Basarabia, la 13-26 ianuarie 1918 şi astfel, la 27 martie-8 aprilie 1918, Basarabia, răpită la 1812, revenea patriei mamă, prin decizia Sfatului Ţării, a cărui voce principală a fost Ion Inculeţ. Alături de el, îi regăsim pe Pantelimon Halippa, I.Buzdugan, Daniel Ciugureanu. Se impune să subliniem, că oricât de blamat ar fi fost Alexandru Marghiloman după terminarea războiului, el este cel care a sprijinit politic unirea Basarabiei, obţinând tacit acordul Puterilor Centrale şi fiind prezent la Chişinău la 26 martie/ 7 aprilie 1918.

15O lună mai târziu, la 26 aprilie/7 mai 1918, România semna o pace înrobitoare cu Puterile Centrale, care dădea Austro-Ungariei crestele Carpaţilor, Dobrogea Bulgariei, România având acces la Mare pe un drum între Cernavodă şi Constanţa (zonă demilitarizată), iar Germania monopolul economic pe 90 de ani. Tratatul nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul de la Iaşi, iar spre sfârşitul anului, balanţa a început să încline în favoarea Antantei. Ieşirea din război a Bulgariei, Austro-Ungariei au detrminat guvernul de la Iaşi să denunţe tratatul la 10 noiembrie 1918, să declare mobilizarea şi să ceară Germaniei să retragă trupele din ţară. O zi mai târziu, la Compiegne, Germania, rămasă singură, semna capitularea.

01În mai puţin de două săptămâni, Bucovina, Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Crişana se uneau cu România, România devenind România Mare.
31
Tratatele de la Paris -Versailles din 1919-1920 au consfinţit actele de unire ale  Transilvaniei, Banatului, Maramureşului, Crişanei şi  Bucovinei. Problema Basarabiei a făcut obiectul unui protocol semnat în octombrie 1920, dar se stipula necesitatea semnării la o dată ulterioară a unui acord între România şi Rusia Sovietică (guvernul bolşevic rupsese relaţiile cu România, la începutul anului 1918, confiscând tezaurul României depus spre păstrare  în Rusia).

Din păcate, lipsa unui acord cu Rusia Sovietică (din 1922 URSS) ne-a costat scump, în vara lui 1940, prin forţă, URSS răpind din nou Basarabia, alături de Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Concluzia: “…să trecem de la poduri de flori la fapte concrete care să contribuie la ruperea barierelor care există în acest moment între Republica Moldova și România”

Bibliografie: internet

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page