Cultură şi Educaţie, Obiceiuri — mai 21, 2015 at 01:09

21 Mai: Praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena. La mulți ani, Constantini şi Elene!

by

În fiecare an pe 21 mai, creștinii, fie că sunt ortodocși sau catolici, cinstesc și  prăznuiesc  pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis (“constant”, “ferm”). Elena – Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane (“torţa”, “făclie”, dar şi “foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele (“lumina arzătoare a soarelui”).

constantin si elenaAzi, aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivatele acestora. Iată mai jos toate numele care sunt sărbătorite astăzi, de SF. CONSTANTIN și ELENA:

Pentru Sfântul Constantin: Costea, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina,Costel, Costi(că), Costas, Tica, Ticu, Titel, Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța.

Pentru Sfânta Elena: Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilinuța, Leana, Lenuta, Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți.

Motivele pentru care cei doi sunt cinstiţi ca nişte Apostoli sunt numeroase. Dar, în rândurile de mai jos încerc o trecere rapidă în revistă a câtorva, care au avut un impact major asupra creştinismului și totodată , credințele și superstițiile pe care românii le respectă în această zi.

Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano. Acesta, împreună cu Edictul de la Tesalonic din anul 380, promulgat de către împăratul Teodosie, sunt cauzele principale pentru toleranţă de care a fost dată dovadă în cadrul Imperiului Român mai întâi la un nivel teoretic, iar apoi la nivel constituţional.

Conform unei legende, în toamna anului 312, în timpul luptei cu Maxentiu, Constantin cel Mare zăreşte pe cer o cruce strălucitoare deasupra soarelui care avea inscripţia: „in hoc signo vinces”, în traducere „prin acest semn vei birui.” În timpul nopţii, Iisus Hristos i s-a arătat în vis împreună cu semnul crucii. Mântuitorul îi cere acestuia să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor pentru ca aceştia să fie protejaţi de focurile bătăliei. Acesta a murit în anul 337, însă a rămas în memoria ortodocşilor că fiind unul dintre pilonii de sprijin ai creştinismului din acea perioadă.

Împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a trăit între anii 248 – 329. Aceasta a fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus. Este cunoscută ca fiind o femeie extrem de credincioasă şi pentru pioşenia ei. De asemenea, este artizana înfăptuirii pelerinajului în Palestina şi în provinciile răsăritene. Mai mult decât atât, i-au fost atribuite găsirea moaştelor Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi aflarea rămăşiţelor celor trei magi.

Legenda spune că în timpul unui pelerinaj, Elena a văzut nişte oameni ce duceau un mort pe o colină unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce în parte, iar când mortul a ajuns în dreptul ultimei cruci şi a atins-o, a înviat din morţi. Acesta ar fi modul prin care a fost descoperită crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.

Sf. Elena a găsit lemnul Sf. Cruci pe care a fost Răstignit Domnul (de aceea a fost supranumita şi Elena Crucii) şi a iniţiat construcţia câtorva biserici în locurile de importanţă maximă: Mormântul de la Ierusalim, Bethleem, Muntele Măslinilor (locul unde Hristos ne-a învăţat „Tatăl nostru“) etc. Dar ea a fost şi sfetnicul creştin al fiului ei, Împăratul Constantin, supranumit cel Mare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

Se spune că, dacă în această zi este bine să cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi, susţin duhovnicii. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.
Se mai spune că, în ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie pentru că toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Deasemenea, în ziua de Constantin și Elena mai există și alte obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:

  • mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
  • în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
  • podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
  • ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
  • femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
  • pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

la multi ani1

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi spiritul acestei zile să vă însoțească pretutindeni. De ziua voastră, sfinţii al căror nume îl purtați să vă ocrotească paşii şi să vă aducă zâmbetul pe buze! La mulţi ani Constantin / Costică / Costel / Costin / Costi / Costinel / Costeluș / Elena / Ileana / Leana / Lena / Nuți / Lenuța!

L.M.

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.

You cannot copy content of this page