Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Interviuri — July 8, 2018 at 23:55

Victoria Donos: Nu poți fi credibil și autentic dacă nu stăpânești domeniul pentru care trebuie să construiești

by

Victoria Donos este absolventă a Liceului Teoretic „V. Alecsandri” din Chișinău. E mai mult de un deceniu de când și-a încheiat studiile liceale, dar amintirea mea despre elevii cei bun, rămâne mereu în sufletul și în memoria profesortlui. Despre acești elevi nu poți vorbi la trecut, ca despre un subiect consumat. Astăzi, discipola ne transmite lecția învățată, pentru că în liceu, Victoria lua toate premiile prin muncă, efort și talent. Era sensibilă la frumos, membră a cenaclului „Clipa siderală” și a revistei „Clipa”, două activități culturale de la Chișinău, conduse de poeta Eugenia Bulat, care reuneau tineri talentați, citea mult și avea aspirații. Este absolventă a Universității din București, Facultatea de Litere, are un master în Comunicare și Relații Publice și unul în Științe Politice. Ce au însemnat pentru ea studiile, cum ar trebui să fie școala modernă, cât de greu sau ușor este să porți cu tine bagajul de cultură și dacă-ți folosește, aflați din interviul ce urmează.

  • Au trecut mai mult de zece ani de când ai absolvit studiile liceale. Ai fost o elevă, fără să exagerez, zecistă. Te-a influențat/mânat competiția sau a fost felul tău natural de a fi o tânără studioasă?
  • Nu-mi amintesc cu foarte mare exactitate ceea ce a fost atunci, însă există câteva principii pe care le-am respectat întotdeauna, indiferent de mediu sau context.

Dacă am un segment de timp în care atenția mea trebuie să se focalizeze pe anumite zone, atunci încerc să rămân consistentă acelui obiectiv, în cazul nostru discutăm despre studiu. Pe de altă parte, este foarte simplu să spunem „eu nu pot”, „mie nu-mi place”, „am încercat, dar nu mi-a ieșit” sau „profesorul este într-un fel sau altul”. Renunțarea și abandonul sunt tentații care ne vor însoți pe orice drum am merge. Vom găsi vinovați în oricine și orice, mai puțin în slăbiciunile noastre, incapacitatea de a ne motiva pentru a merge mai departe. Nu cred că putem excela în toate domeniile, însă cred că atunci când rămânem deschiși, „vom găsi ceva de luat cu noi” și din experiențele care nu ne fac plăcere. Studiu nu înseamnă să te închizi în camera ta sau într-o bibliotecă și să ieși de acolo, după o perioadă, crezând că le știi pe toate, la fel cum nu înseamnă să memorizezi definiții sau capitole întregi, apoi să le reproduci.

Înveți punându-ți întrebări, încercând să găsești aplicabilitate a ceea ce faci, cercetând subiectul și urmărind mai multe perspective, găsind soluții creative la datele pe care le ai.

 Școala ar trebui să aibă un rol transformațional pentru copil, iar aici cred că undeva se pierde firul

 Cât de mult ajută în viață cunoștințele acumulate la timp, la vârsta când toate drumurile se deschid spre distracție, iar școala îți cere să înveți?

  • Cunoștințele pe care le acumulăm în școală, liceu stabilesc un cadru, iar fără acesta nu cred că putem exista într-o societate civilizată. Oricând va exista orice altceva mai bun de făcut decât să răspundem unei constrângeri impuse de școală.

Școala ar trebui să aibă un rol transformațional pentru copil, iar aici cred că undeva se pierde firul. Modelul prin care profesorul transmite informații, iar elevul trebuie să le reproducă pentru a fi validat, nu mai este valabil. Copilului trebuie să i se explice de ce are nevoie de acele informații, să i se explice cum să le selecteze, cum să le aranjeze în niște scheme mentale, astfel încât să-l ajute în procesul lui de formare.
Este bine să existe o conexiune dintre ceea ce se întâmplă astăzi, cu anumite noțiuni, definiții. Copilul are nevoie să știe ce este discriminarea, pornind de la realitatea imediată și mergând apoi în istorie, literatură pentru a-i explica fenomenul.
La fel cum unui elev ar fi bine să i se arate cum funcționează un circuit, decât să i se citească din carte despre acesta. Aș putea continua la nesfârșit.

Este foarte important să ai un bagaj consisent de cultură generală

  • În școală erai pasionată de multe arte frumoase: literatură, pictură, erai membră a cenaclului „Clipa siderală” (conducător, poeta Eugenia Bulat), reușeai să te remarci la toate disciplinele școlare, participai, fiind și într-o competiție strânsă, la concursuri pe obiecte. La moment, specializată doar într-un domeniu, dacă ai întoarce timpul înapoi, ai fi la fel eleva cea mai bună?
  • Am ales să mă specializez într-un domeniu în care niciodată nu poți spune că ai închis cercul, și anumie comunicare și relații publice. Aici este foarte important să ai un bagaj consisent de cultură generală și trebuie să-ți aloci timp, energie să înțelegi diversele industrii pentru care comunici. În aceeași perioadă de timp, poți avea un client din industria farmaceutică, unul din industria mobilei și altul din alimentație publică. Nu poți fi credibil și autentic dacă nu stăpânești domeniul pentru care trebuie să construiești.

Revenind la întrebarea a doua, deși poate părea surprinzător, nu mi-am propus să fiu bună în ceva, nu mi-am dorit să fiu validată. Mi-a plăcut să cercetez, să nu iau datele așa cum mi se prezintă, să găsesc conexiuni, să mă întreb dacă „ceea ce se face” sau „ceea ce se spune” este bine sau nu. Perioada liceului mi-a dat acces la surse de informare. Atunci am ajuns să-mi dau seama că niște idei care mi-au fost inoculate nu erau corecte, că lucrurile nu sunt albe sau negre, că am capacitatea de a discerne și trebuie să spun ceea ce cred, cu riscurile de rigoare. Și pentru că întotdeauna suntem validați și evaluați de alții, nu știu cum aș fi dacă aș întoarce timpul înapoi.

  • Limba română, spațiul românesc au fost pentru tine un refugiu, dar și niște iubiri. Pe ce le-ai schimba acum?
  • Limba română mi-a deschis niște orizonturi prin lecturi, acces la o cultură și un bagaj care ține de această cultură. Prin limba română am putut să înțeleg și alte culturi, fenomene, însă am regretul că din cauza unui concurs nefericit de factori, n-am putut accesa printr-o limbă de circulație internațională, cum este engleza, alte zone. Sigur, recuperez acest capitol, dar au fost prea mulți ani pierduți.

 Anul Centenar 2018 este al re-Unirii. Este acesta un ideal pentru tine?

  • De aici lucrurile se văd altfel, iar Centenarul este partea unui discurs acaparat de un mediu politic. Nu poți să te gândești la Centenar, când politicul atacă justiția, încercând să-și legitimeze penalii.

 Cum vezi adolescenții de azi?

  • Îi văd mult mai îndrăzneți, mai deschiși și curajoși. Au un mare potențial datorită accesului la informații și tehnologie. Este mai dificil să captezi atenția adolescenților de astăzi și cred că școala trebuie să învețe să le țină pasul.

Educația ar fi salvatoare, iar transformările vor veni prin schimbarea de generație

  • Crezi că se mai poate renaște din cenușa memoriei o generație asemenea celei pașoptiste, care ar face o schimbare spre bine în întreaga Țară?
  • În această etapă, din Basarabia se pleacă. Dacă cu adevărat oamenii de acolo și-ar dori schimbări, poate că n-ar mai trebui să voteze ceea ce votează, poate că n-ar trebui să aștepte pe cineva „să vină să le dea locuri de muncă”, „să le spună ce să facă și cum să facă”.

Populația rămasă este foarte ușor de manipulat. Educația aici ar fi salvatoare, iar transformările vor veni prin schimbarea de generație.

Îmi dau seama că scenariul nu este deloc îmbucurător, însă nu vor aduce schimbarea oamenii care se bucură că partidul le-a mărit pensiile sau le-a mai dat o gratuitate, nu vor aduce schimbare oamenii care văd în Uniunea Europeană un pericol sau cei care nu pricep ce este un Stat și care este rolul lor ca cetățeni, nu vor aduce schimbarea oamenii care iau de bun și adevărat doar „ceea ce s-a zis la televizor”, nu vor aduce schimbarea oamenii care se țin cu mâinile de „scaun”, cei care consideră că modelul lor este singurul valid și nu sunt deloc deschiși să vadă și să asculte altceva.

  • Ți-i dor de Chișinău, de Basarabia, de satul natal?

Sigur, dorul este ceva ce nu se va trata vreodată pentru că este legat de părinți, de familie, de locurile în care ai crescut, de tradiții și muuulte lucruri pe care le porți în tine.

Interviu realizat de Silvia Strătilă,

Chișinău

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.