Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Clubul de Excelenţă, Cultură şi Educaţie — May 29, 2018 at 18:31

Tezaurul satului descoperit la Noaptea Muzeelor: ,,Nuntașii” din Preasna. Galerie foto

by

Cea de-a XIV – a ediţie a Programului European Noaptea Muzeelor, organizată în acest an sub titulatura ”TRADIŢIE – ISTORIE – CONTINUITATE”, la Muzeul Dunării de Jos Călărași a fost dedicată tezaurului neamului și satului românesc, iar pe scena ad-hoc din incinta muzeului au evoluat: Trupa ”Giganții” a Şcolii Gimnaziale Cuza Vodă din comuna Cuza Vodă – coordonată de Comănescu Niculina, cu momentul ”Sabia creştinătăţii”; Ansamblul folcloric “Spicul” Dorobanţu – coordonat de coregraful Aurel Mailat, care a prezentat câteva suite de dansuri tradiționale; și Trupa ,,Nuntași” a Școlii Gimnaziale Nr.1 din Nicolae Bălcescu (Preasna) cu spectacolul ”Frunzuliță de mohor/Asta-i nunta din popor!”, însoțiți de învățător Bobârcea Doina – instructor organizator, Ion Ion – instructor dans, preot Francu Nicu  Marius-instructor.

Evenimentul cultural de amploare Noaptea Muzeelor, contribuie la conturarea identității noastre culturale europene și mai ales păstrarea diversității și identității noastre culturale, pentru a ne recunoaşte şi a nu uita că am fost şi că suntem români.

Se știe că păstrătorul tezaurului neamului românesc și anume folclorul, cu toate componentele lui, de la cântecul popular, la obiceiuri și tradiții, la mituri, etnografie și vestimentație, averi care dovedesc existența și perenitatea poporului nostru, continuitatea şi unitatea în timp şi spaţiu, este Satul Românesc Tradițional.

Dintre toate tradițiile și obiceiurile românilor se distinge Nunta, care în sine este un spectacol și defineşte evenimentul naşterii unei noi familii, aşa este specific neamului nostru. Fiecare localitate sau zonă şi-a creat propriul spectacol. Dar aici vom menționa și vom descrie cu lux de amănunte frumusețea nunții adusă și transpusă în fața publicului la Muzeul Dunării de Jos Călărași de către ”Nuntașii” din Preasna, prin spectacolul ”Frunzuliță de mohor/Asta-i nunta din popor!”

Lumea satului a fost întotdeauna plină de creativitate si spirit.  Spiritul țăranului român autentic este de neegalat și veți putea simți asta și din relatarea ce urmează, unde fiecarei etape din viața unui om, țaranul român a știut să-i cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta.

Ineditul subiectului spectacolului ”Frunzuliță de mohor/Asta-i nunta din popor!” – Nunta din vremi apuse cu tot ritualul ei, frumusețea costumelor pe care copiii le poartă cu mândrie și plăcere deosebită, naturalețea și bucuria cu care  interpretează, gesturile și vârtejul amețitor al dansurilor au captivat publicul. Rolurile interpretate de copii sunt ale unor țărani dintr-un sat din inima Bărăganului, țărani care nu-și uitau niciodată obârșia și rostul lor pe lume – păstrarea și perpetuarea neamului românesc.

Noaptea Muzeelor s-a dovedit a fi un eveniment încărcat de emoții pentru ,,Nuntași”. Ziua de 19 mai 2018, a fost o zi așteptată cu nerăbdare pentru care s-au făcut pregătiri și s-au depus eforturi încă din luna februarie a.c., vacanțele, sâmbetele și duminicile au fost sacrificate doar pentru a aduce în fața vizitatorilor din Noaptea Muzeelor, ”Tezaurul satului românesc”.

”Nuntașii” și spectacolul ”Frunzuliță de mohor/Asta-i nunta din popor!”

Povestea zilei speciale pentru ”Nuntași” începe cu sosirea autocarului și cu Zestrea Ilenei (mireasa), care este urcată și așezată cu grijă și respect. Pe fețele tuturor se citește îngrijorarea… ,,Oare ce vom face? Vom reuși sa readucem pentru câteva minute spectatorii  în acea atmosferă idilică, care era în satul de odinioară?” Pe drumul către Călărași cântecul i-a făcut să mai uite de gânduri. Intuiția și sufletul, privirile luminoase din ochii copiilor ne spuneau și ne întăreau convingerea că totul va fi bine. Au ajuns și au început să descarce ”comorile” – plosca, găina, lada de zestre, prosoapele, velințele, macatele, toate dăruite de oamenii satului și s-au îndreptat hotărâți către Muzeul Dunării de Jos Călărași. Gazdele îi așteptau cu nerăbdare și curiozitate întâmpinîndu-i pe platou. Alaiul Nuntașilor atragea ca un magnet privirile  uimite ale trecătorilor, iar copiii explicau cu naturalețe lucrurile neștiute de admiratori.

Și-au lăsat ”tezaurul” la  Muzeul Dunării de Jos Călărași și au plecat la Vernisajul expoziţiei ”Meşteşuguri tradiţionale la apus” – Demonstraţie – atelier de lucru la războiul de ţesut tradiţional, de la Sala Arcadia. Aici, Nuntașii au ascultat cu atenție explicațiile interesante prezentate de doamna Virginia Oană iar țesătoarea din satul Nicolae Bălcescu (Preasna) –  Frâncu Maria (bunica miresei), s-a pusla războiul de țesut și a demonstrat cu usurință cum se țeseau preșurile odinioară.

Vremea s-a scurs iute și a venit timpul punerii în scenă la Muzeul Dunării de Jos Călărași a spectacolul ”Frunzuliță de mohor/Asta-i nunta din popor!” – sau nunta din vremi apuse cu tot ritualul ei, care a fost realizată cu migală și pasiune de cei 23 de copii inimoși și talentași – ”Nuntașii”, însoțiți de alți trei oameni diferiți ca profesie (preot, electrician, dascăl), oameni mânați de aceeași pasiune: trecutul și folclorul românesc (dans, cântec, port popular si obiceiuri străvechi) și perpetuarea folclorului neamului românesc.

Întemeierea unei familii era un lucru sacru și nu se făcea la întâmplare. Fata, băiatul și părinții trebuiau să respecte cu sfințenie niște reguli păstrate din moși strămoși.

Ieșirea la horă era primul pas către căsnicie, fiind așteptată cu nerăbdare atât de tineri cât și de adulți. Fetele se prindeau în horă când împlineau o anumită vârstă fiind însoțite de părinți, căci pentru toți era o mare sărbătoare. Acolo, tinerii cărora le surâdea norocul aveau ocazia să se cunoască și să înfiripe frumoase povești de dragoste. Tot acolo, părinții urzeau și ei planuri de viitor pentru odraslele lor care de multe ori nu erau pe placul acestora. Dacă și bătrânii și tinerii aveau aceeași părere în scurt timp  se mergea la fată  pentru a se face învoiala (tocmeala) și apoi pețitul. Am zis norocul, căci de multe ori, cei în vârstă dacă nu erau mulțumiți de alegerea făcută, procedau în așa fel  încât să nu ajungă la tocmeală, la înțelegere Atunci nu se mai scotea plosca pe masă și nu  mai urma pețitul.

Dar, Ileana noastră și Gheorghiță, se vede că au fost ursiți unul pentru celălalt căci nu s-a opus nimeni și nunta a mers mai departe cu celelalte obiceiuri.

Tânăra codană, Ileana, fiica lui Nea Marin, ieșită pentru prima oară la horă, a fost interpretată de Pătruță Beti din clasa a-VII-a, iar ginerele, flăcău chipeș și harnic, Gheorghiță, fiul lui Badea Stan  a fost Nicolae Ionuț – clasa a-V-a. Părinții  celor doi fac parte din fruntașii satului, fiind oameni cu stare și cu multă ascultare în comunitate. Tații mai cumpătați, mamele mai guralive, fiind interpretați minunat după cum urmează: Socrul mare – Badea Stan – Nicolae Alexandru – clasa a-V-a; Socrul mic Nea Marin –Gulea Lucian – clasa a-VI-a; Soacra mare – Lelea Floarea a fost Negoescu Andreea, iar Soacra mică – Țața Ioana, Mareș Alexia din clasa a VI-a. Cinstea de a-i cununa pe cei doi tineri porniți împreună pe întortocheatele cărări ale vieții, revine unei familii bine închegată luată drept model de obștea satului, compusă din părinți și copii. Nașul – om harnic și glumeț, a fost Matei Alexandru – clasa a-VII-a, iar Nașa, femeie frumoasă și gospodină desăvârșită a fost interpretată de Nicolae Ștefania, clasa a V-a. Copiii lor cuminți și ascultători au fost Bratu Adriana și Stoica Valentin – clasa a-V-a.

Pețitul nu se putea desfășura fără cei doi frați de mână (vornicei) care au umblat din poartă-n poartă cu plosca de cinci oca să invite toată suflarea satului la nuntă. Bălan Alexandru ,clasa a-VI-a și Haidu Alexandru, clasa a-IV-a l-au bărbierit pe ginere cum au știut ei mai bine, băgându-l în rândul bărbaților. După pețit se făceau  strigările în biserică (logodna). Când se terminau acestea, putea începe nunta care de obicei ținea  3 zile.

Nuntașii au mers mai departe, plecând la mireasă unde  Nașa și prietenele fetei  o imbracă și-i pun beteala. Acolo se cântă  ”Ia-ți mireasă, ziua bună!” și se joacă horele strămoșești. După ce este gătită, mireasa cere iertare de la părinți iar aceștia îi fac urări pentru noul său drum și o roagă să nu-i uite niciodată. Mireasa cu lacrimi în ochi le sărută mâna și le cere iertare, promițându-le că-i va vizita din când în când. La plecare ginerele rupe cămașa soacrei iar aceasta aruncă cu o pâine mare după el. Pâinea simbolizează bunătatea sufletească de care a avut parte mireasa in familie și pe care mama o aruncă după fiica sa,iar ruptul cămașii se face pentru ca fata să se desprindă mai ușor de cea care i-a dat viață, căci așa cum cămașa este lipită de trup și fiica este lipită de mamă.

Ajutoarele nașii au fost Gulea Beatrice -clasa a V-a, Bratu Lăcrămioara – clasa a VI-a, Negoescu Olivia – clasa a VIII-a. Înainte de a pleca de la casa miresei drumul este legat de o tânără, Șerban Ion  Andreea – clasa a-IV-a cu o găleată cu apă și busuioc. După ce Nașul i-a pus în găleată câțiva bani alaiul a plecat către casa soacrei ducând zestrea și mireasa. Aici, Soacra mare îi intâmpină în poartă împreună cu oamenii ei și-i urează miresei viată ușoară și frumoasă lângă alesul inimii sale. Alături de ea au stat Cîrstoiu Daniela – clasa a VI-a, Dumitriu Ana – clasa a IV-a, Alexandru Manolache – clasa a IV-a, Bălan Nicușor – clasa a -VI-a, Tudor Andrei – clasa a IV-a.

Zestrea este descărcată sub ochii atenți ai Nuntașilor dar și ai multor gură-cască care fac comentarii – ”Uite, dadă ce de perne!10 macate, ba 12”.

Când se sfârșește acest obicei începe ,,Nuneasca”. Mireasa sub îndrumarea babei Dumitra dă nuntașilor prosoape de borangic, țesute în război în serile lungi de iarnă, cămăși cusute cu măiestrie pe pânză de casă și primește în dar câte ceva – fețe de masă, sculuri de lână, bucăți de pânză, perne- lucruri utile în noua gospodărie.

Urma mersul la biserică, peste care s-a trecut, dar pe care-l puteți vedea, la ei în sat, alături de alte momente pe care nu le-au putut prezenta la Călărași.

Cununați, mirii se pun la masă alături de nuntași. Cântecul, jocul și voia bună se dezlănțuie. Pământul freamătă sub picioarele dansatorilor iar lăutarii nu-și mai simt mâinile pe corzile instrumentelor -vioară, țambal și acordeon. Peste toată hărmălaia se aude glasul puternic al lăutarului: ”Atențiune, atențiune, se strigă darul!” Cu  alese cuvinte meșteșugite se oprește la fiecare nuntaș pentru a dărui pe tinerii însurăței cu câte ceva, vorba ceea ”De la noi  mai puțin, de la Dumnezeu mai mult!” Se strâng bani, galbeni, se dă pământ, animale și diferite produse. Banii și galbenii se pun intr-o batistă și se bagă miresei în sân, căci ea este responsabilă de prosperitatea gospodăriei.

Nașul are parte de o surpriză. I se joacă găina care este frumos împodobită cu o țigare în cioc și trebuie plătită pe măsură. Găina este jucată cu pasiune și păzita cu strășnicie de Ciotea Amelia, Bratu Adriana, Șerban Andreea ca nu cumva nea Ion sa o fure. Pe lângă joc, aceasta a fost insoțită de versuri interpretate cu haz de Necula Maria – elevă în clasa a VI-a.

Dar, iată că zorii încep să  mijească și cocoșii să cânte, semn că mireasa noastră trebuie să intre în rândul femeilor. Nașa împreună cu fetele, în acordurile unei melodii triste – ”Dezlegatul miresei”îi iau voalul și îi pun basmaua. Mireasa încearcă să se împotrivească dar nu reușește. Basmaua rămâne pe capul său sub privirile poruncitoare ale soacrei mari, sub privirile încărcate de lacrimi ale soacrei mici și sub privirile invidioase ale celor ce încă nu s-au măritat.

Finalul a fost încărcat de emoție pentru că alături de nuntași s-au prins în horă și spectatorii jucând împreună Hora românească.

Cei prezenți au fost îmbiați cu plăcinte de casă, pâine proaspătă din cuptor, cu lipii și cococi rumenite pe tablă, cu turtă în foi. Florile de pe scenă au dăruit clipe de neuitat celor prezenți.

Astăzi satul tradiţional românesc este pe cale de dispariţie. Dispar, încet dar sigur, portul, tradiţiile, casele vechi strămoşeşti, dispar ţăranii… În credința și conștiința noastră populară și tradițională, familia este o instituţie ridicată printr-o Sfântă Taină la o înălţime divină. La noi românii crearea unei familii a avut încă din vechime ca fundament şi suport tradiţia neamului, tradiţia creştină, care are suport miracolul euharistic, puterea Tainei care-i uneşte pe soţi spre veşnicie. Taina Nunţii a fost și va fi mereu o sărbătoare a unei noi creaţii pentru tot ceea ce înseamnă suflet românesc.

În lumina celor spuse mai spus, acești copii extraordinari împreună cu instructorii și coordonatorii lor, cât și părinții care îi sprijină și îi încurajează în călătoria lor minunată pe acest tărâm mirific al tradițiilor și obiceiurilor românilor… toți, fără excepție merită cele mai frumoase cuvinte de laudă. Ei au demonstrat că tradiţia nu înseamnă numai conservare, ci, mai ales, transmitere, dialog, fiind „limba vitală a unei comunităţi” tocmai pentru că este orientată spre viitor, spre cei care vin.

Am avut lacrimi în ochi de dor, de frumusete, de recunostiință! Atât de frumos și de dor mi-a fost de autenticitate, simplitate și bucurie sinceră oferită necondiționat! Mulțumim ”Nuntași” pentru că ne-ați purtat și ne-ați prezentat lumea frumoasă și autentică a satului, că ne-ați oferit o seară de vis prin spiritul vostru viu și prin fericirea de care ne-ați molipsit!

Liliana Manea

Membrii  Grupului  ,,NUNTAȘII’’ – Elevi ai Scolii Gimnaziale Nr.1 N.Bălcescu(Preasna)

  • Dumitriu  Ana
  • Haidu    Alexandru
  • Manolache   Alexandru
  • Tudor   Andrei
  • Șerban   Andreea
  • Stoica   Valentin
  • Nicolae   Ștefania
  • Gulea   Beatrice
  • Bratu   Adriana
  • Nicolae   Alexandru
  • Nicolae  Ionuț
  • Cîrstoiu   Daniela
  • Ciotea   Amelia
  • Bălan   Alexandru
  • Bălan  Nicușor
  • Gulea  Lucian Andrei
  • Necula  Maria
  • Bratu   Lăcrămioara
  • Matei   Alexandru
  • Negoescu   Andreea
  • Matei   Alexandru
  • Patruta  Beatris
  • Negoescu   Olivia
  • Bobârcea  Violeta
  • Bobaru  Corina  Florina – Director
  • Ion  Ion – Instructor dans
  • Învățător Bobârcea  Doina – Instructor (Organizator)
  • Profesor Bobârcea  Ștefan – Organizator
  • Laciu  Marioara  – Țesător
  • Preot Francu  Nicu  Marius – Instructor (Organizator)

Și nu uitați că:

”Vă mulțumim pentru frumoasele cuvinte și aprecieri și am fi  onorați dacă pe 1 iulie 2018, ora 17, veți fi alături de noi.

Cu respect, ,,Nuntașii”

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.