Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!

Post Tagged with: "poezie"

Eminescu, „voievod al slovei” fără de asemănare

Eminescu, „voievod al slovei” fără de asemănare

Arta e lumina divină ce îi răsfață doar pe cei aleși… iar Mihai Eminescu a fost unul dintre cei răsfățați de ea, a fost alesul înzestrat cu dorința eterna de a crea… nemurirea. Cu 167 de ani în urmă s-a născut marele poet al românilor, “omul deplin al culturii românești” ( C. Noica) sau ”poetul nepereche” ( G. Călinescu), EMINESCU. Eminescu e măsura supremă a capacității creatoare a poporului român, el devenind marele poet care a sfințit limba, poporul, țara […]

Read more ›
Iarna – Vasile Alecsandri

Iarna – Vasile Alecsandri

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, Raspandind flori de gheata pe ai tarii umeri dalbi Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara! Cu o zale argintie se imbraca mandra tara; Soarele rotund si palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. Tot e alb pe camp, pe dealuri, imprejur, in departare, Ca fantasme albe plopii insirati […]

Read more ›
Cântec de dragoste, pe jumătate  de Mihai Gălățanu

Cântec de dragoste, pe jumătate de Mihai Gălățanu

De-abia văzută mi-ai fost numai pe jumătate văzută și numai pe jumătate revelată O femeie întreagă de mi-ai fi fost numai pe jumătate te-aș fi putut cânta fiindcă te-aș fi putut iubi mereu numai pe cealaltă jumătate Aș fi făcut dragoste pe jumătate de pat te-aș fi mâncat la jumătate din masă și-apoi, jumătate de om, nici n-aș fi mai ieșit din casă…

Read more ›
poem in oras (last kiss)   de Mirela Lungu

poem in oras (last kiss) de Mirela Lungu

țigările nu se arunca se fumează pana la capăt destinele noastre se intersectează la stopuri isi fac semne disperate cu mana apoi trec mai departe in același oras neimblanzit unde noaptea inca suspina dupa amintiri sclipitoare rujul meu pe perna ta este azi un desen abstract iti este imposibil sa ghicesti al cui a fost ultimul sarut mana ta inca ma cauta prin sms-uri ironice face haz de necaz si ma striga pe numele meu de fum care intra cu […]

Read more ›
So what?! (politically right)

So what?! (politically right)

de Mirela Lungu Si ce daca nu mai este timp sa iubim Iar banii nu ne vindeca ranile Ci doar ne umplu stomacul dulapul sau casa Si ce daca iarna ne face mai surzi La nevoile celorlalti Alunecand pe derdelusul dorintelor Ne trezim la picioarele unei lumi de plastic Si injuram non-stop politicieni pitipoance si topuri De milioane am ramas lefteri deja Dupa sesiunea de shopping la mall sau prin alte Centre românești de afaceri Multicultural dezvoltate Noi nu mai […]

Read more ›
Sunt un pacatos, parinte

Sunt un pacatos, parinte

Ion Minulescu La parintele Vintila Vine Arvinte, cam sfios Si se roaga: – Fie-ti mila De un suflet pacatos! Chiar în saptamâna mare Când tot omul e smerit Si posteste cu-ndurare, Uite, am pacatuit! – Ai furat? întreaba popa – Nu, prea sfinte! Fara vrere M-am dat raului si hopa În gradina c’o muiere! – Vai de mine, vai de mine… Greu pacat ai savârsit… Însa daca-mi spui cu cine, Poate vei fi mântuit. – Nu pot, a raspuns Arvinte […]

Read more ›
Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine, zvelta mea femeie, De gura ta de orhidee, De sânul tău cu bumbi de dude, De buzele-ţi cărnoase, dulci şi ude, Mi-e dor de tot ce se ascunde, De şoldurile tale tari, rotunde, De genunchii tăi mi-e dor, Să-mi strângă capul înlăuntrul lor. Dă-mi pe limbă să le bea Balele tale calde, mult iubita mea, Femeia mea, durerea mea şi viaţa mea. Tu nu ştii, că la rău şi bine, Inima, gândul meu, lipite sunt de […]

Read more ›
În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri

În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri

“Am iubit-o și, câteodată, și ea m-a iubit…” În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri. Pot scrie, de exemplu: “noaptea-i înstelată și stelele tremură albastre în depărtare”. Vântul nopții se răsucește în văzduh și cântă. În noaptea asta pot scrie cele mai triste rânduri. Am iubit-o și, câteodată, și ea m-a iubit. Într-una din aceste nopți am strâns-o în brațe. Am sărutat-o la nesfârșit sub cerul imens. M-a iubit și, câteodată, și eu am iubit-o. Cum aș fi […]

Read more ›
m-aș ascunde  de tine,

m-aș ascunde de tine,

m-aș ascunde de tine, un timp, poate-ntr-un alt anotimp, să văd de mă cauți, de-ti este dor, de gandu-ti pornește la mine, în zbor…

Read more ›
…când te iubesc!

…când te iubesc!

Poezia ”…când te iubesc!” face parte din volumul II al cărții ”Pași către tine însuți” – PUTEREA FRUMUSEȚII INTERIOARE, autor Maria Timuc, Editura Dharana. Aceasta nu este o carte de poezii, ci conține eseuri cu tematică spirituală, al cărui scop este conștientizarea Sinelui, înțelegerea de sine, vindecarea sufletului și a minții. Poeziile pe care le conține încearcă să trezească sensibilitatea ființei și frumusețea interioară, care este cel mai minunat, mai măreț și mai bun doctor din existență. …când te iubesc! […]

Read more ›